tag:blogger.com,1999:blog-11166530247205794212024-03-21T18:41:51.506-07:00Iesirea din autism - povesti pentru parintiMarina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.comBlogger85125tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-85363597650257899862016-01-10T08:53:00.002-08:002016-01-10T08:53:45.675-08:00Certurile cu David<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
De multe vreme mi-am propus sa scriu despre cum decurge o cearta cu David si cum ii place lui sa aiba mereu ultimul cuvant. Ce ma framanta pe mine este ca nu stiu cat de "normal" se cearta pentru un copil de varsta lui. Am mereu nevoie sa mi se reaminteasca cat de bine este si cat de tipic se comporta in majoritatea situatiilor. Eu nu mai pot fi obiectiva.<br />
<br />
Cearta noastra de astazi n-a fost iesita din comun, totul a pornit de la faptul ca aseara s-a jucat pe tableta la care nu mai avusese acces cateva luni bune. Intotdeauna ajungem in acelasi punct si ii confiscam tableta pentru ca exagereaza, fie ca e tableta fie ca e telefon, devine insistent, vrea sa se joace cat mai mult. Sau descarca jocuri pana blocheaza memoria, cu alte cuvinte nu se conformeaza regulilor impuse de noi. Asa ca si-a pierdut privilegiul de a folosi tableta de multe ori in ultimii ani.<br />
Astazi, de dimineata, primul lucru pe care il voia era tableta. I-am spus ca poate mai tarziu dupa ce se trezeste taica-su. Sa-l intrebe pe el. Ar fi vrut sa-l trezeasca atunci.. L-am rugat sa nu-l trezeasca ca e obosit. In plus i-am reamintit ca tati se va supara daca-l va trezi si nu va mai primi tableta.<br />
<br />
Asa a fost. Stiam ca asta se va intampla.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN1BCFWiR97ybrDYDeZV16U7Y2wcdqWvK9mXmdDTih3K-hTGQzitB3L4iTuMhaOb8TVVCsNBRASKKd6fmKNyxSv42ImSXttm4v1cxALnUi8vT9oeu2Kl9KFsbccm0f_zAJHCzSGwPHMq1P/s1600/tel+samsung.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN1BCFWiR97ybrDYDeZV16U7Y2wcdqWvK9mXmdDTih3K-hTGQzitB3L4iTuMhaOb8TVVCsNBRASKKd6fmKNyxSv42ImSXttm4v1cxALnUi8vT9oeu2Kl9KFsbccm0f_zAJHCzSGwPHMq1P/s320/tel+samsung.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Mi-am facut de lucru cu cel mic, am spalat vase, am pregatit micul dejun pentru David si in drum spre baie i-am reamintit sa fie atent sa nu-l trezeasca pe tati. Ce credeti? Din baie il auzeam pe David trantind diverse jucarii sa fie harmalaia cat mai mare. Iar Georgel tipa si el. Cand am revenit, taica-su strangea tableta si o punea la loc sigur caci David de-asta il trezise, ca sa obtina tableta.<br />
<br />
David plangea.<br />
-Dar nu e adevarat, nu am facut zgomot, altcineva a facut zgomot, nu eu l-am trezit pe tata, protesta el<br />
-David de ce nu recunosti ca tu l-ai trezit pe tata? il intreb.<br />
-Nu e adevarat, tata e un mincinos, nu eu am facut asta!<br />
Si o tinem tot asa " ba nu, ba da" vreo 15 minute.<br />
<br />
Ii explic ca e firesc sa-si recunoasca greselile si sa-si ceara iertare, dar si sa arate ca ii pare rau. Adica sa fie ascultator altadata.<br />
<br />
De obicei cand e certat, David spune mecanic "imi pare rau" si peste un minut face aceeasi chestie enervanta ( aici ma refer mai ales la autostimulare).<br />
<br />
Peste cateva ore, pe David l-a apucat iar dorul de tableta si s-a lasat iar cu plansete. Insa noi am ramas pe pozitie.<br />
<br />
Argumentul suprem al lui David ramane mereu : DAR EU VREAU!<br />
<br />
Ma asculta cu atentie cand ii explic ca nu putem mereu avea orice dorim, ca tableta este un gadget pe care il folosim responsabil, ca nu mancam dulciuri daca avem probleme cu stomacul, ca nu putem primi cadouri in fiecare zi, ca exista ocazii speciale pentru asta. Si ca uneori trebuie sa meritam lucrurile si sa muncim pentru ele. Uneori ele vin ca o recompensa atat pentru copii cat si pentru adulti.<br />
<br />
Povestind cu prietenele mele cu copii de varsta lui David constat ca au aceleasi pretentii nemasurate, ca acum sunt in "play mood" si peste doua minute dupa ce le-au sosit partenerii de joaca dau sa planga si mai ca i-ar trimite acasa. Vad aceleasi atitudini imprevizibile, aceleasi sensibilitati sau pretentii exagerate.<br />
Si ma simt prost. E posibil sa am pretentii exagerate. Dar vad uneori ca vointa lui e mai tare ca a mea, ca incapatanarea lui e infinita. Si ma intreb din nou daca nu gresesc.<br />
<br />
Ma linistesc cand imi aduc aminte ca mai avem destule de recuperat in special in ceea ce priveste limbajul.<br />
Asta nu-l impiedica, desigur, sa protesteze, sa conteste deciziile noastre. E socant, pana nu a inceput sa mearga la scoala, David era submisiv. Acum imi dau seama ca nu era o atitudine potrivita. Socializarea la scoala are cu siguranta efectele ei in dezvoltarea globala a personalitatii copiilor.<br />
<br />
David s-a desteptat. E baiat mare.<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-35331667281120388692016-01-09T02:07:00.000-08:002016-01-09T02:14:10.962-08:00David si pericolele<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
De data aceasta va ofer un link spre<br />
<a name='more'></a><br />
articolul meu de la <a href="http://www.totuldespremame.ro/vocea-ta/vocea-ta-cum-ii-protejam-pe-copiii-cu-autism">Totul despre mame</a></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-73199873533510979172015-12-09T22:35:00.001-08:002015-12-09T22:35:19.812-08:00Supereroi printre noi<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Sunt mandra sa fac parte dintr-o asemenea echipa si sa scriu <a href="http://www.supereroiprintrenoi.ro/">aici</a><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOav5NJ1vPKFFkQg0CHqM3IyM9QHYcwaFgD7UdxlUlq9Q7-mfsb1pLQlcjxJ_mb5pAXMsfQImJMllit-mf6okBLY5LQclTQc2vqabnqj8DwNaj2LEx8Co01Vy4WHXBLGf-bY4kuuH1zfCW/s1600/poza+marina+neciu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOav5NJ1vPKFFkQg0CHqM3IyM9QHYcwaFgD7UdxlUlq9Q7-mfsb1pLQlcjxJ_mb5pAXMsfQImJMllit-mf6okBLY5LQclTQc2vqabnqj8DwNaj2LEx8Co01Vy4WHXBLGf-bY4kuuH1zfCW/s320/poza+marina+neciu.jpg" width="213" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br /><br />
Va invit sa cititi una dintre povestile mele, despre puterea de a schimba lumea. E o <a href="http://supereroiprintrenoi.ro/despre-puterea-de-a-schimba-lumea/">putere</a> pe care o avem fiecare dintre noi.</div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-16977372850680748292015-12-09T12:09:00.001-08:002015-12-09T12:09:35.141-08:00Hiper si hipo - despre sensibilitati senzoriale<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
A inceput in primele zile ale noului an scolar. La inceput adulmeca lucruri, am crezut ca e ceva indus de o tulburare gastro-intestinala. Cea din urma se instalase pe fondul stresului resimtit la inceputul clasei 1. Avea cu siguranta emotii sa-si revada clasa, invatatoarea, colegii.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD_uEZLZ_jk2hdI_9iNtAgoz5nvyOa5TDMdfG0oX_IP6bGd54dtwdBr7jtaOIDOZks7rSR5Fd2FdFmop_Hge6yVlOzahipWEKTGpIo33sf5Aa0k0Cf3CXhYMZIoTYsIqEqy5MKvaWq-xPf/s1600/karate.JPG" imageanchor="1"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD_uEZLZ_jk2hdI_9iNtAgoz5nvyOa5TDMdfG0oX_IP6bGd54dtwdBr7jtaOIDOZks7rSR5Fd2FdFmop_Hge6yVlOzahipWEKTGpIo33sf5Aa0k0Cf3CXhYMZIoTYsIqEqy5MKvaWq-xPf/s320/karate.JPG" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
A renuntat la adulmecat, dar nu mai suporta anumite mirosuri. Am crezut ca va trece. Dar nu a trecut.<br />
<br />
-Mama, nu mirosi pe mine! ma cearta, atunci cand respir aproape de fata lui.<br />
Nu vrea sa respir pe el, ii repugna mirosul de cafea sau de cola. Se tine de nas daca vreau sa il ajut sa scrie mai bine o litera. Sufera la modul cel mai real cu putinta.<br />
<br />
Apoi a inceput sa-mi spuna ca il gadila sosetele, partea aceea ce are cusaturi, si trage de ele si le scoate si cauta altele. Nu e treaba chiar zilnica, e...aproape zilnica.<br />
Si imi aduce aminte de faptul ca avea cam doi ani si incepuse sa se dezbrace de hainute in casa si nu intelegeam de ce. Devenise hipersensibil tactil, reusea sa se dezbrace pana la scutec, era singurul articol de imbracaminte pe care il mai rabda. Ne imaginam si noi ca nu are cum sa-i fie cald. Cine s-ar fi gandit atunci ca nu suporta hainele?<br />
<br />
Pe de alta parte e si hiposensibil atunci cand nu pare sa-l doara ca s-a ranit la mana, dupa ce si-a ros pielitele de langa unghii de anxios ce este. Si nu arata nici cel mai mic semn de suferinta. Pe mine ma trec frigurile vazand rana si lui nu ii pasa, inteleg ca nu il doare. La fel de hiposensibil este cand baga in gura obiecte necomestibile, jucarii de exemplu. Cea din urma meteahna s-a redus considerabil in ultima vreme.<br />
<br />
Uneori ii este frica de inaltime si urca cu precautie pe pasarela toboganului inalt, mai ales dupa ce a facut o pauza indelungata de la joaca in parc. E asadar hipersensibil la miscare, dar uneori devine hiposensibil si doar sare, alearga, e greu de stapanit.<br />
<br />
<br />
<b>Unul si acelasi copil poate avea in perioade diferite hipo sau hipersensibilitati pe toate palierele/simturile.</b><br />
<b>Ele trec (aparent) si pot sa revina oricand.</b><br />
<br />
Uneori isi acopera urechile cu mainile cand aude zgomote puternice sau chiar zgomote familiare, atunci cand il iau prin surprindere. Daca merge noaptea somnoros la baie si actioneaza rezervorul toaletei, zgomotul apei il face sa-si astupe urechile. In alte zile e dispus sa dea volumul televizorului la maximum scotandu-ne din minti.<br />
<br />
Nu poate sa proceseze si sa integreze corect senzatiile. Sunt convinsa ca unele senzatii, care pentru noi sunt placute, pentru el sunt proape dureroase. Alteori nu pare sa aiba nici cea mai mica problema senzoriala, a-i zice ca e perfect integrat, asa cum sunt copiii tipici. Pana isi arata autismul coltii din nou.<br />
<br />
Chestia cu autismul este ca nu poti rasufla niciodata usurat. Nu se vindeca pur si simplu.<br />
<br />
Dar stiti ceva? Ma regasesc foarte mult pe mine copil in David de astazi. Eu nu am fost incadrata la capitolul tulburari de dezvoltare, insa eram un copil anxios. Cu siguranta aveam probleme emotionale din cauza mediului in care traiam.<br />
Si imi era teama de inaltimi (panta unui deal abrupt imi da ameteala si astazi) de miscari bruste facute de altii, de mingi rostogolindu-se in directia mea, de leganat ( nu cred ca ma voi intinde vreodata in hamac), de tobogane ( m-am dat o singura data pe tobogan copil fiind), de viteza (acceleratia brusca a unei masini in mers, imi ridica stomacul in gat si imi paralizeaza muschii), de alunecat pe gheata sau zapada ( nu stiu cum sa evit gheata)<br />
<br />
In ceea ce priveste miscarea e putin necoordonat Tocmai de aceea am optat pentru lectii de karate. Si ne bucuram ca ii place, arata grozav in kimono dupa cum se vede mai sus.<br />
<br />
Tot de dezintegrarea lui senzoriala tine si scrisul neiingrijit. Adica poate scrie asa:<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgg1qCF-7iMUeEXrk-MVllS4K8Yfxe5TdJgOe5WYSg_0nejPc1_qf0yO2a0Of2N-UgW2Q21XE9npchPdKfG8fjTUM8x5_49jy5Bda57Scr4R5-PJS3_ARtssWifa-nMVP2YsFtBUf8b2oHm/s1600/scris+frumos+2.JPG" imageanchor="1"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgg1qCF-7iMUeEXrk-MVllS4K8Yfxe5TdJgOe5WYSg_0nejPc1_qf0yO2a0Of2N-UgW2Q21XE9npchPdKfG8fjTUM8x5_49jy5Bda57Scr4R5-PJS3_ARtssWifa-nMVP2YsFtBUf8b2oHm/s320/scris+frumos+2.JPG" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Dar de vreo 3 saptamani imi incearca rabdarea scriind asa. </div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1W1dV1TfxtzDYHheDlyYfwfHBLqIvIMqq4bt9s0qiVMK5mOquP42UBrnnIqiQBMCDpOz4kELDhWchZccgNCjqyheH6p2xmgpDncyli-ks7pQ7VpaFuWEFmML9XGaCYqktrWb-H3mSlr0C/s1600/scris+urat.jpg" imageanchor="1"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1W1dV1TfxtzDYHheDlyYfwfHBLqIvIMqq4bt9s0qiVMK5mOquP42UBrnnIqiQBMCDpOz4kELDhWchZccgNCjqyheH6p2xmgpDncyli-ks7pQ7VpaFuWEFmML9XGaCYqktrWb-H3mSlr0C/s320/scris+urat.jpg" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
Si nu e stiloul problema, asa a inceput sa scrie si cu creionul. Problema este ca prefera sa lase mana moale, sa o lase sa alunece necontrolat si sa scrie repede. Tine tot de partea tactila.<br />
Asa urat cum scrie, ma mira cat de repede poate sa o faca. Desigur si rezultatul e pe masura. Dar nu e nimic de nerezolvat aici. Tulburarile astea vin si trec. Asa sa stiti.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-68082425411623556002015-12-01T10:37:00.002-08:002015-12-01T10:38:22.652-08:00Totul despre David<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
De ceva vreme, sunt una dintre vocile de la <a href="http://www.totuldespremame.ro/">"Totul despre mame"</a><br />
<br />
Cred din tot sufletul ca am o responsabilitate, aceea de a ajuta mame si parinti aflati in situatii asemanatoare cu a noastra. Sunt sigura ca si David va intelege.<br />
<br />
<br />
<a name='more'></a><br /><br />
Toate la timpul lor.<br />
<br />
Acesta este <a href="http://www.totuldespremame.ro/vocea-ta/vocea-ta-doi-frati">primul articol</a> publicat in august 2015.</div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-87941047788525099892015-10-20T03:40:00.004-07:002015-10-20T03:54:53.705-07:00David si invatarea (1)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Ceea ce am observat eu ca parinte, ca David isi pierde repede concentrarea, ca oboseste repede, se vede si la scoala. E bine ca Dna invatatoare stie cu ce se confrunta si are grija ca David sa fie asezat cat mai aproape de catedra, departe de geam si usa ca sa fie cat mai putin distras.<br />
<br />
Este cu siguranta dificil sa lucrezi la clasa cu un copil ca David si cu inca 26 de copii tipici pe langa el, dar pentru adevaratii profesionisti din invatamant nimic nu pare dificil.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjR-n816e1e8Q1AVBraGPsVPxeVPfXdbr7MdQMy7XNHw4cx1rFiDR-39iyM-3-1-4hzfeRcUSq4o8HIdbGVSjJT_kEW6Ewq6wOCaUAm1s-B-NoQwQs9FS1lHkMQEv-4ZK6h000HRgJPvD1C/s1600/David+a+scris+mama.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjR-n816e1e8Q1AVBraGPsVPxeVPfXdbr7MdQMy7XNHw4cx1rFiDR-39iyM-3-1-4hzfeRcUSq4o8HIdbGVSjJT_kEW6Ewq6wOCaUAm1s-B-NoQwQs9FS1lHkMQEv-4ZK6h000HRgJPvD1C/s320/David+a+scris+mama.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
David lucreaza in salturi, inegal, si progreseaza la fel, asa a fost dintotdeauna. Ii este dificil sa invete ce nu il intereseaza si prinde din zbor ce il intereseaza. De aceea, probabil cititul merge foarte bine, scrisul cam la fel. La matematica e cam neatent. E clar ca stie si intelege cea mai mare parte din sarcini. Se intampla sa-si piarda concentrarea acolo unde exercitiul e mai lung, la fel ca aici.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp6800Fg9HUBR15ve84WlhXebsMM-UjXtkwJGewaqlSIa9sNYhv_ZYnUS4YyuIXUQhwgzzF6oWnQmx3ZAJUfIWSuvBr10rMik-ShthuaJ_SmAOZYlrrxPebqy5t8IZLouFoO0yMKC9SFT4/s1600/matem+greseli.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp6800Fg9HUBR15ve84WlhXebsMM-UjXtkwJGewaqlSIa9sNYhv_ZYnUS4YyuIXUQhwgzzF6oWnQmx3ZAJUfIWSuvBr10rMik-ShthuaJ_SmAOZYlrrxPebqy5t8IZLouFoO0yMKC9SFT4/s320/matem+greseli.jpg" width="240" /></a></div>
<br />
Conteaza momentul in care e testat.<br />
Daca e dupa o noapte in care a adormit foarte tarziu si e vremea in schimbare, se vede. E agitat, prost dispus. Cauta motiv de cearta.<br />
<br />
-Da' tu de ce n-ai stiut ce fac in bucatarie ? (As fi stiut probabil daca peretii ar fi de sticla)<br />
-Nu vreau sa ma ajuti, lasa-ma! (Nici el nu se descurca, nici pe noi nu ne lasa sa il ajutam.)<br />
- Vreau supa! (Ma grabesc sa racesc un bol de supa si se razgandeste).<br />
- Nu vreau nu-mi place ! ( e supa lui preferata, totusi) Vreau sendvis!<br />
<br />
Se razboieste cu noi fara motiv si ma intreb ce senzatii groaznice are, incat se razbuna pe noi.<br />
Ne enervam, dar nu cedam. <b>Daca noi, parintii cedam, suntem pierduti</b>. Pentru ca fiecare experienta in care el e frustrat si insista sa incalce o regula de bun simt e prilej de invatare. David invata ca uneori nu ni se fac concesii: ca ne spalam pe dinti, chiar daca nu-i neaparat o incantare, ca mancam din toate cate putin, chiar daca nu mancam tot din farfurie.<br />
<br />
<b>Asa e viata. Nu ne face concesii. Trebuie sa acceptam unele lucruri asa cum vin.</b><br />
Iar pentru ca David sa aiba o viata de adult echilibrata, incepem cu lucruri simple, chiar daca unele ii creeaza frustrare. David trebuie sa accepte ca mancam supa si nu sendvis la amiaza (mai ales ca anul scolar a debutat cu probleme gastrice), ca ne spalam pe maini cu apa si sapun nu doar cu apa, ca incepem o activitate si o ducem la bun sfarsit, ca nu abandonam atunci cand "E"-ul mare de mana pare prea dificil, ca <b>invatam sa perseveram.</b><br />
<br />
Ceea ce ii place, in schimb, tinde sa devina o activitate stereotipa. Il intereseaza literele, vrea sa le scrie si pe cele pe care nu le-a studiat. David isi face propriul manual, copiind din cel de Comunicare in Limba Romana dupa care invata. Iata o pagina inceputa.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWsTgNp5DCvYpx7iNwQvYtKcswN3VxkQAy3phlt7hKrX6f53Lh-JFFxKO8bhBEEV_kgUaobtb9FkONNMDjYPLT2mc6zidfcTekd9XZJjdfk1Ns3QV5Lws8LvaowMId_f4_ugqH8pTwfTIS/s1600/20151019_090546.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWsTgNp5DCvYpx7iNwQvYtKcswN3VxkQAy3phlt7hKrX6f53Lh-JFFxKO8bhBEEV_kgUaobtb9FkONNMDjYPLT2mc6zidfcTekd9XZJjdfk1Ns3QV5Lws8LvaowMId_f4_ugqH8pTwfTIS/s320/20151019_090546.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="text-align: left;">David mi-a spus ca el vrea sa faca manuale cand e mare. E prima data cand imi spune ca isi doreste sa devina ceva anume, L-am incurajat spunandu-i ca poate sa devina asta si ca vom invata multe impreuna ca sa fie cat mai bine pregatit. A topait de incantare.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="text-align: left;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="text-align: left;">Si mie imi vine sa topai ca am ajuns pana aici. Mainile mi-s mereu ocupate sa faca litere de mana, sa gateasca piureuri de fructe pentru un bebelus proaspat diversificat sau sa scrie. </span>In sfarsit pot sa ma dedic si lui David asa cum se cuvine, asa cum n-am reusit sa o fac de cand avea 3 luni si jumatate. Acum gust deplin intreaga dimensiune a spectrului de dimineata pana sera tarziu cand reuseste si el in sfarsit sa adoarma.</div>
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-61513735358523451182015-10-11T07:46:00.002-07:002015-10-12T07:54:40.713-07:00Primul calificativ<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
In fiecare octombrie, ma trece un asa un fior rece si neplacut, stiind ca David urmeaza sa fie evaluat pe fuga, dupa vreo trei ceasuri de asteptare, de catre neuropsihiatru si un psiholog.<br />
Am progresat de la "nu stim daca va face fata in scoala de masa" la "nu veti avea probleme la scoala" (de masa, se-ntelege). Usurinta cu care specialistii romani dau diagnostice si ofera pronosticuri pe termen lung nu are egal. Investigatiile de mantuiala duc la concluzii si mai inepte. Asa ca in fiecare an astept cu interes "noutatile" despre David.<br />
<br />
Anul asta nu m-am dus eu, a fost doar sotul, am aflat ca David "nu va avea probleme la scoala"; cognitia e adecvata varstei. Problemele, pe langa stereotipii si autostimulari, sunt din spectrul socializarii si al limbajului, care nu se ridica deocamdata la standardul varstei biologice.<br />
De aceea e important ca un copil cu autism sa fie printre cei tipici.<br />
<br />
Ce inseamna tipic pe la noi, pe la tara ?<br />
<br />
David si-ar dori sa poata lipsi de la scoala si cand nu e bolnav. Sa poata spune si el colegilor cu satisfactie: "n-am venit la scoala pentru ca am avut treaba".<br />
<br />
Dar David stie de la noi, parintii, ca educatia este foarte importanta si ca e singura cale de a realiza ceva bun si frumos in viata. Deci, nu lipsim aiurea de la scoala.<br />
<br />
E obisnuit cu munca si ii place sa faca lectii, sa scrie, sa socoteasca. Rezultatele incep sa se vada. Este primul calificativ primit de David la "Comunicare in limba romana".<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-xARb7-DIo7jhqUyYFcq9NVE1QKUgdXvNW8sVjxGRJYrEainTlj8_n_7EdhHeBwVtPaYlaXthtzWAv5GBuiuHqMlYanLSACnGHq9pHBGgYoWj-n70huNhV9jRO5eBkOMdQRT0mMIzGd9H/s1600/2015-10-09+19.52.25.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-xARb7-DIo7jhqUyYFcq9NVE1QKUgdXvNW8sVjxGRJYrEainTlj8_n_7EdhHeBwVtPaYlaXthtzWAv5GBuiuHqMlYanLSACnGHq9pHBGgYoWj-n70huNhV9jRO5eBkOMdQRT0mMIzGd9H/s320/2015-10-09+19.52.25.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-71250041327421268752015-09-29T01:26:00.003-07:002015-09-29T01:26:34.582-07:00Senzatii de toamna<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<b>Scoala</b><br />
<br />
David e in clasa intai si ii place extrem de mult la scoala. Imi amintesc ca mie imi placea sa invat, dar uram scoala din cauza invatatoarei mele. Tovarasa mea, cotata drept bun pedagog, facea carte cu noi impunand disciplina cu rigla de lemn. Nu, nu m-a lovit niciodata, dar era suficient sa-i vad pe ai mei colegi pedepsiti sau sa o aud tipand ca sa fiu foarte speriata. Asa se facea educatie atunci. Lucrurile s-au schimbat mult in bine pentru copiii nostri.<br />
<br />
David e un elev fericit . In fiecare zi lucram cate ceva impreuna pentru ca are deja teme de casa. Ii place sa scrie, chiar daca de multe ori se mai opreste, se mai joaca cu guma de sters, cu creioanele. Il incurajez mereu sa mai faca un rand sau doua. Ma intreaba:<br />
<br />
-Crezi ca Doamna o sa se bucure?<br />
-Cu siguranta, ii spun.<br />
Si-atunci mai face un rand, doua, trei. Cat mai multe si mai frumoase.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgihQIuFBSMqKn-Sb1v3muV09LPEuahR6h8K_3eTQsQq7AI8ZKZ1KqnhLTzATDWjhlHwSxfd3PvQbGSE00fwj6Cs3IZLc_Tbvm2yDsjiI7vi8stccuBjK-Y7uHln4x6hHz4CEWp_xDqv_AR/s1600/david+scolar.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgihQIuFBSMqKn-Sb1v3muV09LPEuahR6h8K_3eTQsQq7AI8ZKZ1KqnhLTzATDWjhlHwSxfd3PvQbGSE00fwj6Cs3IZLc_Tbvm2yDsjiI7vi8stccuBjK-Y7uHln4x6hHz4CEWp_xDqv_AR/s320/david+scolar.jpg" width="144" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Doamna este persoana lui de referinta si datorita dansei merge cu atata drag la scoala. Ceea ce toti parintii ar trebui sa inteleaga este ca invatatorii si parintii trebuie sa fie parteneri in procesul educational, chiar si atunci cand este vorba despre copiii tipici.<br />
<br />
Cand ai un copil special, e o binecuvantare sa poti colabora cu scoala si cu invatatorul. Asa e scoala de la Gilau. Nu stiu cum se face, probabil ca nu intamplator ne-am mutat aici. David nu e primul copil special integrat in aceasta scoala si multe cadrele didactice de aici au lucrat la "castel". In Castelul din Gilau a functionat pana in anul 2000 o "scoala ajutatoare". <i>Inutil sa va spun ca oamenii de aici nu sunt descurajati de cuvinte precum "autism" sau "sindrom Down". Sunt doar niste cuvinte. Ei educa copii si ii invata carte indiferent de mediul social sau de felul lor de a fi.</i><br />
<br />
Cu astfel de oameni in sistem, poate ca invatamantul romanesc mai are sanse de a se reforma, in ciuda programelor incarcate si a lucrurilor perfect inutile pe care trebuie sa le invete copiii nostri. Sper doar ca numarul dascalilor de acest fel sa creasca.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxoGs-UlVZ7n7deZMC1i8YV626VvzawCvLnxgFoQXKl7d2Ez2Z6UOeykBwkCqHv9lrOoJN_Tm9fijsBLLpdnSJpTFRAt1W-e9cfifVrGTNhyphenhyphenhEossE9Yui5in3me8r5sUOiTOVV3WspOx2/s1600/scris+david+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxoGs-UlVZ7n7deZMC1i8YV626VvzawCvLnxgFoQXKl7d2Ez2Z6UOeykBwkCqHv9lrOoJN_Tm9fijsBLLpdnSJpTFRAt1W-e9cfifVrGTNhyphenhyphenhEossE9Yui5in3me8r5sUOiTOVV3WspOx2/s320/scris+david+2.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<b>Toamna</b><br />
<br />
Partea proasta este ca pe David toamna il da peste cap. Insomniac de felul lui, nevoit sa munceasca asa cum fac toti copiii de clasa intai, are momente dupa-amiaza cand nu ne mai intelegem cu el, in care stereotipiile si autostimularile predomina.<br />
<br />
-David, grabeste-te ca intarziem, bea-ti ceaiul.<br />
-Dar stai, vine raspunsul, tu nu sti cand o sa-mi beau ceaiul?<br />
<br />
sau<br />
<br />
dupa ce a primit orarul provizoriu, educatia fizica era materie care isi tot schimba locul in orar. Asa ca in loc sa plece in echipament sportiv la scoala, mergea imbracat in camasa si blugi. Ca de unde sa stiu eu, parintele, ca se muta ora de educatie fizica tocmai in acea zi?<br />
<br />
Suparat, imi zicea la amiaza:<br />
<br />
-Tu de ce n-ai stiut ca am azi educatie fizica ?<br />
Ii explic, dar parca ii tot ploua si ii ninge.<br />
<br />
Cred ca cea mai enervanta e faza asta cu:" tu de ce n-ai stiut?", mie imi arata inca toleranta scazuta la frustrare si dorinta lui ca lucrurile sa se intample dupa orar, asa cum se asteapta el, fara surprize in program. Iar alteori se obrazniceste de-a dreptul prin tonul pe care-l foloseste sau modul in care ni se adreseaza. Iar intrebarea asta stereotipa trebuie inabusita din fasa, altfel e de asteptat ca nici dupa o ora sa nu fi terminat cu "tu de ce n-ai stiut?" si sa intre intr-o stare din care nu mai poate iesi.<br />
<br />
Au inceput sa se adune cam multe.<br />
Asa ca zilnic trebuie avut grija ca sa nu:<br />
<br />
<br />
<ul style="text-align: left;">
<li>topaie prin casa tinand vreun obiect in mana;</li>
<li>sa nu fredoneze aceeasi piesa stupida auzita intr-un joc de pe tableta;</li>
<li>sa nu adulmece lucruri-de vreo doua saptamani miroase lucruri si imi spune daca ii place sau nu mirosul;</li>
<li>sa nu-si piarda vreme cand isi face tema pentru ca in mod normal are un ritm de lucru bun. Am constatat ca in zilele cu karate e mai motivat sa termine mai repede cu temele de casa. Ce bine ca are karate de 3 ori pe saptamana;</li>
<li>sa nu repete aceeasi actiune, deja infaptuita de adult: eu ii inchid fermoarul, el se enerveaza si il deschide din nou, doar ca sa faca el actiunea sau sting eu lumina, el o aprinde si o stinge din nou.</li>
</ul>
<div>
Stiu ca datoram mult meteosensibilitatii acest comportament din ultima vreme. Este in plus si un copil emotiv, fapt ce iarasi, nu ajuta prea mult. Cred ca nu-si da seama inca la varsta asta cum s-ar putea controla mai bine, dar probabil ca in timp o va face din ce in ce mai bine. Daca nu, va trece drept un adult tafnos. Nu-mi doresc asta.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Si totusi ma bucur ca are parte de activitate niste ore bune pe zi. Scoala ajuta, colectivitatea ajuta. Sportul il va ajuta cu siguranta.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
M-am linistit. Nu ma gandesc ca nu va reusi. Nu mai am emotii. Ma bucur ca a ajuns aici, E un copil puternic, nu este constient deocamdata de forta pe care o are. Aici e rolul nostru de parinti, sa-l facem constient de forta, puterea si inteligenta lui.</div>
</div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-57806150674282056772015-09-06T13:11:00.000-07:002015-09-06T13:11:02.050-07:00David si sentimentele<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
A trecut cea mai frumoasa vara din viata mea. A aparut Georgel, cel mult visat, acum fecior de peste 5 kg si a crescut si s-a (mai) maturizat si David. La David ma uit cu atat de multa mirare; o data pentru ca-mi pare Gulliver pe langa fratele lui si inca o data pentru ca-l aud citind din ce in ce mai bine. Si ma emotionez. Imi vine sa plang de bucurie ca am ajuns aici. Si multumesc Cerului.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMLO7GFYqwdHIZbkM6k-zL5LK0Z2ZhbSekKbqPTLCwXqhyoyWZYqk2xbgLxrUZ7pymGa1EgG5IaGGMKR7V8nriK74jEs6qDYkAq4wySfWgW4wz5zF6UQiUzB12jHFRppcQ0zBqEtjnc2s2/s1600/2015-08-31+19.29.42.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMLO7GFYqwdHIZbkM6k-zL5LK0Z2ZhbSekKbqPTLCwXqhyoyWZYqk2xbgLxrUZ7pymGa1EgG5IaGGMKR7V8nriK74jEs6qDYkAq4wySfWgW4wz5zF6UQiUzB12jHFRppcQ0zBqEtjnc2s2/s320/2015-08-31+19.29.42.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Relatia lui David cu George a evoluat asa cum ma asteptam. E clar ca la inceput David a fost usor dezamagit de micul si dragutul nostru urlator, dar acum e prompt in a ma asista cand vine vorba de supravegherea lui Georgel mai ales daca suntem suntem singuri acasa.<br />
<span id="goog_806485066"></span><br />
Ramane in camera daca eu ies afara si intind haine la uscat sau daca sunt in bucatarie si spal vase si gatesc in zgomotul hotei care evacueaza aburii. N-as avea cum sa-l aud pe bebe, asa ca ma ajuta David. E net superior oricarui sistem de supraveghere. Vine si imi descrie orice miscare sau sunet face bebelusul si incearca sa-l calmeze cu suzeta sau caruselul muzical. Si are doua la dispozitie fiindca tocmai l-am regasit pe cel vechi care i-a apartinut chiar lui. Si ce i-ar mai placea lui David sa-l zapaceasca pe Georgel cu cele doua melodii pornite deodata, doar ca sa se stimuleze el auditiv....<br />
<br />
Inca mai lucram impreuna de-ale scolii.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOOFPcfEln72t9POS6lsmAoICfIVBhgDphWymVTsausUm1nz6uS3VFz1VBOgpHCit62HUChHarHXERye3Oz7Is2uBjRT08DM0JFh3VWWxsL0rJDk6nhAl2yFNgTOiiYwMwHpdZlvwjZ4nx/s1600/20150727_164535.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOOFPcfEln72t9POS6lsmAoICfIVBhgDphWymVTsausUm1nz6uS3VFz1VBOgpHCit62HUChHarHXERye3Oz7Is2uBjRT08DM0JFh3VWWxsL0rJDk6nhAl2yFNgTOiiYwMwHpdZlvwjZ4nx/s320/20150727_164535.jpg" width="240" /></a></div>
<br />
Aseara m-a lovit dorul de David bebelus. Si m-am uitat si la poze cu el, dar si cu cel mic. Am ajuns la o singura concluzie, ca e unul mai frumos ca celalalt. Mai jos e David la exact 3 luni pe 6 februarie 2008.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE-YVcoGSKKVb1sTXiWF15Xz_Bx6R23V1oEBNxl5Cdp3xoBUxVZpYfyyBUUfk2g8Q7mtsKWS_eXAQr7Uimfe-s4tNVLyqJI7txHmkJy6hqTu7YEhW7QuBXutMmTuAWwJGTKTL-HbZQcC5T/s1600/DSCF0544.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE-YVcoGSKKVb1sTXiWF15Xz_Bx6R23V1oEBNxl5Cdp3xoBUxVZpYfyyBUUfk2g8Q7mtsKWS_eXAQr7Uimfe-s4tNVLyqJI7txHmkJy6hqTu7YEhW7QuBXutMmTuAWwJGTKTL-HbZQcC5T/s320/DSCF0544.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
Dincolo de orice comparatie legata de evolutia si dezvoltarea lor, amandoi copiii sunt extraordinari. Iar Georgel il cucereste incet si sigur pe David. Azi dimineata m-am intins din nou in pat langa David cu un Georgel prost dispus intins si el pe burtica pe pieptul meu. David ne-a imbratisat pe amandoi.<br />
<br />
A inceput sa interactioneze adecvat cu micul fratior folosindu-se de jucarii de bebelusi. Ba mai mult, ii arata in fostele lui carticele de bebe tot felul de noutati.<br />
<br />
-Georgel, stii ce e asta ? il intreaba David<br />
-Nu stii? iti spun eu, este o veverita, declara incantat David.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYwWOrbiq_gH3vkk97YpMndpBZzsl_dAytSBBPeErFiP-k_U_nj7NV1i-URjU5JyECP0Rz2NDYbc1_yaBVy0ju444K1BMxPAG8-c3-onEu5K7fBtrCNyeoLB6GLnzP0RqdqplBr0t4QC20/s1600/2015-08-29+16.16.57.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYwWOrbiq_gH3vkk97YpMndpBZzsl_dAytSBBPeErFiP-k_U_nj7NV1i-URjU5JyECP0Rz2NDYbc1_yaBVy0ju444K1BMxPAG8-c3-onEu5K7fBtrCNyeoLB6GLnzP0RqdqplBr0t4QC20/s320/2015-08-29+16.16.57.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
David si George. George si David. Cu toate greutatile prin care am trecut, azi nu mi-as putea imagina viata fara ei.<br />
<br />
David este extrem de atasat de bunica lui, mama mea. Ii tolereaza toate cele pe care bunica le face din cauza bolii ei. Nu se supara foarte tare pe ea si spera ca se va face bine, chiar daca si el vede tranformarile ireversibile.<br />
<br />
Dar pe nimeni nu iubeste David mai mult ca pe tatal lui. Nu cred ca e doar faptul ca il creste de la 3 luni si jumatate. Nu cred ca are legatura doar cu timpul pe care il petrec impreuna. Cred ca e o relatie pur si simplu speciala, cei doi, tata si fiu sunt facuti unul pentru celalalt. Au fost suficiente 3 zile de absenta ale tatalui pentru ca David sa-mi repete de 20 de ori pe zi cat de dor ii este de tatal lui.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQx_ct5PjZb1lQEmu3Xo3mpkJZw1ofmbiq8nQcr173WdiPUfcqFu7rzrR9HW-L9UZ92HLQK5KfTQ2QtLgk8e16Tdr5CduUGEYMyORPD8cNFED0f8HG5CjD5tMIfEGdhw45sMLiMieIwC4u/s1600/David+si+tati.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQx_ct5PjZb1lQEmu3Xo3mpkJZw1ofmbiq8nQcr173WdiPUfcqFu7rzrR9HW-L9UZ92HLQK5KfTQ2QtLgk8e16Tdr5CduUGEYMyORPD8cNFED0f8HG5CjD5tMIfEGdhw45sMLiMieIwC4u/s320/David+si+tati.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Mai are cateva dorinte David, una ar fi sa aiba camera lui (dar sa doarma tot cu mama, tata si Georgel) si ar mai vreo o casuta "de" copac adica o casuta in copac. Nici camera si nici copacul nu le avem, asa ca va trebui sa mai aiba rabdare.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Ma bucur ca viseaza.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-81107322457275549622015-08-08T10:02:00.001-07:002015-08-08T10:02:31.988-07:00Zile si nopti<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
M-am tot gandit...Oare despre ce sa scriu mai departe? Doar despre David? Blogul este si va fi al lui. Si totusi, existenta lui David nu poate fi separata de familie. Iesirea din autism nu are loc decat alaturi de familia lui. Iar povestea lui David este povestea noastra: a mamei, a tatalui si a fratelui lui David, George.<br />
<br />
<div style="text-align: left;">
Acum am timp sa ma gandesc la copiii nostri, la tot ce traiesc zi de zi. Zilele si noptile sunt doar ale lor. De fapt zilele sunt pentru amandoi si noptile doar ale lui George care ne desteapta tot la trei ceasuri.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
.<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiDFezwP8VzBlQ3GHaU9NUU8GKc1dikuR5xoW02XVNAQAUmg_fRxesv7sH5KFbEqsNhv0_fq-P8wx5jwNV8BaTX18bttU7WXaBArOC6ALgGxAjE5oS0Tn0KtKiHxbLygDFme9lWCcm8fyO/s1600/2015-08-03+11.11.21.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiDFezwP8VzBlQ3GHaU9NUU8GKc1dikuR5xoW02XVNAQAUmg_fRxesv7sH5KFbEqsNhv0_fq-P8wx5jwNV8BaTX18bttU7WXaBArOC6ALgGxAjE5oS0Tn0KtKiHxbLygDFme9lWCcm8fyO/s320/2015-08-03+11.11.21.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Incerc sa le acord atentie amandurora, nu in mod egal, ci dupa nevoile fiecaruia. David trebuie sa simta ca sunt tot mama lui, ca il iubesc si ingrijesc la fel ca inainte de venirea lui George. Iar mititelul are nevoie de bratele parintilor si de stimulare adecvata pentru varsta lui.<br />
<br />
David nu pare un frate prea afectuos la prima vedere, in orice caz nu e genul care sa-si imbratiseze fratele pres des, dar accepta sa-l pazeasca pe George care doarme in carucior afara timp de cateva minute. Iar cand l-a vazut pe tati pupandu-l pe George zgomotos pe obrajii de bebelus grasut, David ingrijorat l-a intrebat: "de ce te porti asa cu fratele meu?" Se gandea, fireste, ca pe Georgel ar putea sa-l doara obrajorii bucalati.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
***</div>
-Mama, nu-i asa ca ma descurc bine cu exercitiile? m-a intrebat David in timpul unei sesiuni de lucru in caietul de vacanta.<br />
-Sigur ca da, l-am incurajat eu.<br />
-Are mama un baiat destept, a concluzionat el.<br />
Iar dupa o scurta pauza a continuat:<br />
-Are mama doi baieti! Unul plange...<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
***</div>
<br />
Asteapta in mod sigur ca Georgel sa creasca.Vazand copii de 7-8 luni care au mai multa autonomie, se intreaba cand va fi si Georgel asa. Iar eu incerc zilnic sa mediez relatia lor punand deocamdata accentul pe David.<br />
<br />
-David vezi ce ochisori stralucitori are Georgel ?<b> Tot asa frumos erai si tu cand erai mic.</b><br />
<br />
Cand suntem fara tati acasa, pot merge linistita in bucatarie sa pregatesc o mancarica. David vine si ma informeaza daca s-a trezit Georgel, daca icneste ca-l doare burtica sau daca plange de foame.<br />
<b>David se simte si este important.</b><br />
<b><br /></b>
In rest petrecem timp amandoi cand si cum putem.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_Ges9AosiBpjVBf04fuGPNhwoWHc4KzPk-lGf7dr3_no2-3A0ZIDSkU4S7ergXyAGbtEMeQHjj-xfV_6pZrNPA1ttA-mx79j9pf5Hpda806vtIKOZA_rnO3DhJ64xaVKcKRsbfaXxgyMx/s1600/20150731_141325.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_Ges9AosiBpjVBf04fuGPNhwoWHc4KzPk-lGf7dr3_no2-3A0ZIDSkU4S7ergXyAGbtEMeQHjj-xfV_6pZrNPA1ttA-mx79j9pf5Hpda806vtIKOZA_rnO3DhJ64xaVKcKRsbfaXxgyMx/s320/20150731_141325.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig3_d11XoA-5QHh-R2JPUzc_Wv794uowJgYkoxm8l343cEmV9q_ZiDffrvheqAyp9lpYC57kfsBNYKDrPxwrw8CJekK3a_1_TvDaclpNPCQHuCkoSa3r0jnrmM7rQSBTnGV69IVfeaNRTd/s1600/20150730_155053.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig3_d11XoA-5QHh-R2JPUzc_Wv794uowJgYkoxm8l343cEmV9q_ZiDffrvheqAyp9lpYC57kfsBNYKDrPxwrw8CJekK3a_1_TvDaclpNPCQHuCkoSa3r0jnrmM7rQSBTnGV69IVfeaNRTd/s320/20150730_155053.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg86VWp780lAurfQQRC4pHo3A14kvGqLEacsz6i6M5uTlVIYEVbgY4Yotmqp8lQMAvSfE4l1_AG1mgiQmbeF2C_otg6P4eiCrkJBzLyzfGpc6CqY9wXn1iP9ovgbOwQnHNikqjkK3npyeES/s1600/20150802_135356.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg86VWp780lAurfQQRC4pHo3A14kvGqLEacsz6i6M5uTlVIYEVbgY4Yotmqp8lQMAvSfE4l1_AG1mgiQmbeF2C_otg6P4eiCrkJBzLyzfGpc6CqY9wXn1iP9ovgbOwQnHNikqjkK3npyeES/s320/20150802_135356.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD5hVhDjw1_TtVUjxqrz3qcAZY5f0ISER3ibUshHwPL2NJpaVMvGTuujY45C71ye2n-bZc-o55X-ON6N4RfJVeeNf1Ou28dk4bx5f0QiHV5RUG689lHxPJsvZ7-kMdDwxuzWgfefw3jXJS/s1600/20150801_185221.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD5hVhDjw1_TtVUjxqrz3qcAZY5f0ISER3ibUshHwPL2NJpaVMvGTuujY45C71ye2n-bZc-o55X-ON6N4RfJVeeNf1Ou28dk4bx5f0QiHV5RUG689lHxPJsvZ7-kMdDwxuzWgfefw3jXJS/s320/20150801_185221.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Dar vara nu e lipsita de incidente, in David s-a trezit obraznicia, ii cunoasteti pe acel " nu vreau" si acel " daca totusi fac ce vreau eu?" Acesta din urma functioneaza stereotip. Lipsit de experienta unor ani de viata si a unor situatii cu care nu s-a confruntat, David e naiv si se distreaza pe seama unor situatii ipotetice. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<b>-Si daca nu salut, ce se intampla? Si daca nu mananc civilizat? Rad oamenii de mine? Si daca.. ? Si daca..?</b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Nu...David nu e un set de reguli. E un copil ca toti copii, unul care incalca regulile din cand in cand.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Are inca un mare defect care tine de spectru, uneori e reticent cand incerci sa-i explici ceva. Atunci cand e vorba despre ceva nou, de modul de utilizare al unui joc, sa zicem, nu vrea sa i se explice, prefera sa foloseasca jocul dupa cum crede el ca s-ar folosi, uneori neadecvat. In astfel de momente, e preferabil sa-l lasam fara joc si sa-l trimitem la culcare daca nu se lasa invatat, caci " sistemul" David e clar supraincarcat. Si nici o rugaminte din lume nu l-ar indupleca sa te lase sa-i demonstrezi cum se joaca sau cum se procedeaza in respectiva situatie.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
-De ce mi-a scris tata pe foaie? Ii scrisese ca sa-i explice ceva.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
-Nu vreau sa-mi scrie pe foaie, se lamenteaza si ar tine-o la nesfarsit asa. Dar scena se incheie de obicei cu confiscarea obiectului - in cazul de fata foaia si stampilele- impreuna cu explicatia acestei pedepse.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Dar David nu renunta, straduindu-se sa adoarma, ne mai reaminteste ca EL VREA sa faca nu stiu ce.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
-DAR, EU VREAU !!!</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Si poate sa tot vrea, pana va invata sa respecte regulile setate de noi inspre binele lui. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Zilele si noptile sunt pline, traim cea mai intensa perioada din viata noastra de parinti de pana acum. Imi place sa ma trezesc la 4:30 in clinchetul clopoteilor de la carusel pe care George ii loveste cu picioarele. Il vad pe Sponge Bob Square Pants pe care David l-a culcat cu grija intre noi de fiecare data cand deschid ochii. Iar dimineata devreme cand David inca doarme sunt mereu surprinsa sa vad cat e de mare si ma intreb inca o data cand si cum a crescut. Zilele trec repede, iar eu ma intreb daca am facut cat trebuia si mai mult de atat pentru copiii mei.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Da, sunt una dintre acele mame care traieste pentru copiii ei mult mai mult decat pentru sine. Si nu, nu am ambitii si vise nerealizate pe care sa mi le implineasca copiii. Vremea copilariei, viselor si naivitatii mele a trecut demult. Noi parintii suntem demult pe picioarele noastre, nu avem bunici care sa ne ajute si care sa ne rasfete copiii. Asa ca trebuie noi, parintii sa tinem loc de toate. Ei sunt viitorul familiei noastra si in ei "punem" ce avem mai bun. Poate intr-o zi, cei doi vor face la fel pentru copiii lor.</div>
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-43700441195898809502015-07-11T06:25:00.002-07:002015-07-12T00:44:31.463-07:00Vara lui David<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
De cand are un frate e linistit. Ma asteptam sa-l deranjeze tipetele de nou-nascut, dar n-a fost asa. Integrarea senzoriala a fost pentru David un capitol lung cu progrese anevoioase: sa accepte sa fie mangaiat pe capsor, sa nu-si astupe urechile la anumite zgomote.<br />
<br />
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicfxv3kxC01sco8lxHdzPIuQMv3J-mx5DCWOiAIUqVg1sSJ97bm0s9Xi4DC50pu8QOR3416JWBQLgn0lMoL79SKdLK91HncPnSGsDbgFzENM2bW_lCLLvol9443t8PqkD_iIC112eb7twn/s1600/20150706_153308.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicfxv3kxC01sco8lxHdzPIuQMv3J-mx5DCWOiAIUqVg1sSJ97bm0s9Xi4DC50pu8QOR3416JWBQLgn0lMoL79SKdLK91HncPnSGsDbgFzENM2bW_lCLLvol9443t8PqkD_iIC112eb7twn/s320/20150706_153308.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div>
Gelos nu cred sa fie, cel putin deocamdata. Desi pruncul e mai tot timpul la mine in brate, profitam de momentele de liniste ca sa citim cate un text, sa exersam scrisul sau socotitul. Iar asta cred ca-l face sa se simta important.<br />
<div>
Si merge cu tati oriunde, petrec parca si mai mult timp impreuna.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDpqYQ1f5vwnPAoR7A8AJ_tnmfmEh6nqRhKDXBHSwxvvzWp1EmFUF23kc8xfK0lM9trtaIfI-bXC2kFG6xUGaUW8RDLWAqF_CZLf0MHmbsBcq3HphKxVKJkETPngvvnO6ZNxRRXCgm5hqM/s1600/20150707_205457.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDpqYQ1f5vwnPAoR7A8AJ_tnmfmEh6nqRhKDXBHSwxvvzWp1EmFUF23kc8xfK0lM9trtaIfI-bXC2kFG6xUGaUW8RDLWAqF_CZLf0MHmbsBcq3HphKxVKJkETPngvvnO6ZNxRRXCgm5hqM/s320/20150707_205457.jpg" width="240" /></a></div>
<br /></div>
<div>
A fost un an bun si pentru David, a progresat mult si meritul apartine in mare masura D-nei invatatoare.<br />
<br /></div>
<div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0lqTO36eFpcw7jffPktcWGDADiAnk8df6cnGOCg_us2NnivugeDBZb7nEDpxCLg2WtZ7RPfx33cupxW3Ipf-YaaV7BEhVZXFAT8ip9tXWSw6KHSK2z1cmO038o1Pw8TDMJZaXk4zAk2Cp/s1600/20150704_151137.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0lqTO36eFpcw7jffPktcWGDADiAnk8df6cnGOCg_us2NnivugeDBZb7nEDpxCLg2WtZ7RPfx33cupxW3Ipf-YaaV7BEhVZXFAT8ip9tXWSw6KHSK2z1cmO038o1Pw8TDMJZaXk4zAk2Cp/s320/20150704_151137.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div>
Si are dorinte care ma surprind; vrea un pat masinuta si l-ar vrea pe Mickey pictat pe un perete. Di cand te gandesti ca era o vreme cand visam doar sa ma strige "mama". </div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWW70Fh8tZrSqT8IMB-nWFFWvjRmJizHhxCe9rNp2StngSDOBpU6Om58ODUvuJs-hwDL9rszzaXvVDkGvbvuOuAr8bJur4Er_r_8TourG_LXV5U6D_IVjeB-6VRtFhvmXkHzdCMNRTxMS6/s1600/20150706_164125.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWW70Fh8tZrSqT8IMB-nWFFWvjRmJizHhxCe9rNp2StngSDOBpU6Om58ODUvuJs-hwDL9rszzaXvVDkGvbvuOuAr8bJur4Er_r_8TourG_LXV5U6D_IVjeB-6VRtFhvmXkHzdCMNRTxMS6/s320/20150706_164125.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Cam asa studiem noi.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1slyXYgOf-OlPCkND8h_DWkbIH1EDAaz6KDq-dc_IvT6Ra4XkAoJkBqqka8dMakRO3UrIQbUK2JUrw-n-pIKwCdCsEmAFZ3TOZiiM3qXrIeTjuy0bNverSk6vjhNa2gBQaeupKE0wXM-8/s1600/20150701_182841.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1slyXYgOf-OlPCkND8h_DWkbIH1EDAaz6KDq-dc_IvT6Ra4XkAoJkBqqka8dMakRO3UrIQbUK2JUrw-n-pIKwCdCsEmAFZ3TOZiiM3qXrIeTjuy0bNverSk6vjhNa2gBQaeupKE0wXM-8/s320/20150701_182841.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Iar uneori uneori ne rasfatam. Meritam, nu-i asa?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMMH9cvY3-WCtLtJUdOfZaQVxHpHwJS0ouHCjOmVvETZzsg8H4HjzbplaKNWTJ8_YsXTc8k9cBwMhTXVfRonpWGaovqs_3ZT0i6_cxqljOK9UWv8KrRYUQxoyRMfz9pO_jlBT_jxXNChJH/s1600/20150603_130302.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMMH9cvY3-WCtLtJUdOfZaQVxHpHwJS0ouHCjOmVvETZzsg8H4HjzbplaKNWTJ8_YsXTc8k9cBwMhTXVfRonpWGaovqs_3ZT0i6_cxqljOK9UWv8KrRYUQxoyRMfz9pO_jlBT_jxXNChJH/s320/20150603_130302.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div>
<br /></div>
</div>
</div>
</div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-85836323556797809452015-07-04T05:43:00.000-07:002015-07-04T05:43:48.715-07:00Cu doi copii<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Si a sosit. Cu 3 saptamani inainte de termen, ne-a facut marea surpriza. Si de-abia ma intrebase David cu cateva zile mai devreme: " Ce sa fac ca sa vina odata Georgel?" L-o fi auzit sau nu, cert este ca n-am avut timp sa ne dezmeticim si iata-ne cu Georgel cel mult asteptat in brate.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSmVHeWBHYcY4z5IFuDbkmmu3lgT4D-lGj4v3zTv4BDMW7hw0EcM5pIUGR1aXFBXAY6xdTF-ohAzQxUbDNjYMDXWVuA7S2LD3aa54Q18xhOpZOWxvArMgKcNPLeU8lhGWq0EOTquaUnsXk/s1600/AVIDSC_1581+.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSmVHeWBHYcY4z5IFuDbkmmu3lgT4D-lGj4v3zTv4BDMW7hw0EcM5pIUGR1aXFBXAY6xdTF-ohAzQxUbDNjYMDXWVuA7S2LD3aa54Q18xhOpZOWxvArMgKcNPLeU8lhGWq0EOTquaUnsXk/s320/AVIDSC_1581+.jpg" width="180" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><div style="text-align: left;">
Nu mi-a fost deloc frica. Ne-am rugat mult si am avut incredere ca va fi asa cum trebuie sa fie. L-am asteptat cu cu atata dragoste pe Georgel si nici macar rezultatul unui triplu test care indica sanse de 1/57 ca acest copil sa aiba Sindrom Down nu m-au descurajat. Nici n-am facut amniocenteza si nici n-am incetat sa cred. Am gandit cu inima ca e copilul nostru oricum ar fi. Sigur ca ne-am dorit un copil sanatos. Dar am stiut ca sunt la locul potrivit si pe mainile singurului medic in care am deplina incredere: Dr. Nanu Honorius de la Clinica Hipocrate.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Este omul caruia ii datorez acesti doi copii frumosi, care m-a ingrijit si s-a ingrijorat pentru mine si pentru noi de fiecare data. Si nu te poti simti decat in siguranta intr-un spital ca acela si pe mainile unei echipe cum are Dr. Nanu.<br />
<br />
David a fost nespus de emotionat cand l-a vazut prima data pe George, la cateva minute dupa ce s-a nascut mititelul. L-a privit cum sta in incubator la caldurica si l-a tot strigat pe nume. Neonatologul, o femeie blanda si iubitoare de copii, i-a explicat lui David ce trebuia sa stie despre George: ca incubatorul il incalzeste, ca e un bebe mic care va creste si care trebuie sa invete foarte multe, inclusiv sa zambeasca.<br />
<br />
Dar David mai avea o grija: "unde e mama?"/ "cand vine mama?" S-a nelinistit si a intrebat despre fratior cand una dintre minunatele asistente l-au scos din incubator si a disparut cu el in brate in spatele usii salii de operatie unde eram eu.<br />
<br />
Iar pentru mine ca mama a contat mult momentul reunirii familiei imediat in salon, George mi-a fost adus si pus in brate, la piept, iar David si tati au putut sa ne admire in voie.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh09d908WFk8-ucmkleH3_esvs979a_kKVfdUzqPWh_cojpFX2YUxXQ_yaZKEJg2FbVsX3XWzFC7o2fLZSYGHrRXtctAo-oAgo3bI7ZbeaCegX9453jVdBhcJ2aN-vFs8tNA91b3hiHp2Jk/s1600/20150611_181128.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh09d908WFk8-ucmkleH3_esvs979a_kKVfdUzqPWh_cojpFX2YUxXQ_yaZKEJg2FbVsX3XWzFC7o2fLZSYGHrRXtctAo-oAgo3bI7ZbeaCegX9453jVdBhcJ2aN-vFs8tNA91b3hiHp2Jk/s320/20150611_181128.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="text-align: left;">Si nu puteam parasi locul in care copiii mei frumosi au venit pe lume fara o poza de final. Pentru ca visele mele de mama s-au implinit pe deplin aici, alaturi de acest OM si echipa lui.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="text-align: left;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjjC7xmA98OrexvvjnDz1tolRSx3JHCJLsmietfX4fWS0grHa7Z9sgEJpGF92XUSiF0sWKQg95ZxvOs6Z3chBGtlqPKHy00_kBOkacPEtSpNYC9vy1_5I01EK5TKs2P1DndgLNNVxXWKOA/s1600/received_1123731757653492.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjjC7xmA98OrexvvjnDz1tolRSx3JHCJLsmietfX4fWS0grHa7Z9sgEJpGF92XUSiF0sWKQg95ZxvOs6Z3chBGtlqPKHy00_kBOkacPEtSpNYC9vy1_5I01EK5TKs2P1DndgLNNVxXWKOA/s320/received_1123731757653492.jpeg" width="212" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Si David? </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihjMXJS1JmRoAyCkYQ_pJGl7_wHiuL6-jP9P7owZf_gDogl2njv2f-_5cE7LwQUaWpS4qKFRCRZSCtRDBHRs5YkrH8YI-dF9_GCGkKGgBt6oClSYoHSoLTS_GMDxfTZtyFyJOIwnDWArbo/s1600/20150704_151107.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihjMXJS1JmRoAyCkYQ_pJGl7_wHiuL6-jP9P7owZf_gDogl2njv2f-_5cE7LwQUaWpS4qKFRCRZSCtRDBHRs5YkrH8YI-dF9_GCGkKGgBt6oClSYoHSoLTS_GMDxfTZtyFyJOIwnDWArbo/s320/20150704_151107.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
E absolvent de clasa pregatitoare si foarte mandru ca exerseaza cititul si socotitul in vacanta. <span style="text-align: center;">Asa visam la vara asta: sa am un prunc frumos si sanatos in brate si sa citesc cu David. Sa ne bucuram unii de ceilalti, asadar! Alta fericire eu nu-mi pot imagina.</span></div>
</div>
</div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-67799526346724747752015-06-06T10:47:00.001-07:002015-06-06T10:47:59.076-07:00Asteptandu-l pe George(l)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
David este un copil extraordinar si desi mi-am dorit mereu doi copii, am stiut toti anii acestia ca trebuie sa ne concentram pe el, sa-l ajutam sa-si atinga potentialul, sa infloreasca. Nu mi l-am dorit pe cel de-al doilea ca sa compensez, sa-l inlocuiesc pe David, ci mai degraba sa nu creasca singur si ca peste ani (Doamne da!) sa nu se simta singur pe lume. Evident ca ii doresc sa aiba familie si copii, nu vad de ce n-ar avea, dar un frate poate face minuni in viata oricui.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh13aQ6mILwbsbP08waaQ26ROoXYi8WZ1_C8iOguGKFq1vuUyD5cSEMOJe50MAejc4ioJ_lpWCMCM6V3Ee99fjXW6bpQLOJp9j6V-foHi5cTvw-pu97ATldLxib5j9QJXXGn3dkA7QaIJjq/s1600/david24+edit.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh13aQ6mILwbsbP08waaQ26ROoXYi8WZ1_C8iOguGKFq1vuUyD5cSEMOJe50MAejc4ioJ_lpWCMCM6V3Ee99fjXW6bpQLOJp9j6V-foHi5cTvw-pu97ATldLxib5j9QJXXGn3dkA7QaIJjq/s320/david24+edit.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
David este cea mai mare implinire a noastra, prin insusi felul lui de a fi, prin curajul lui de a-si invinge fricile si dragostea lui pentru noi promite sa fie un OM deosebit.<br />
Si-atunci zis si facut, sa-i oferim un frate sau o sora.<br />
<br />
Si ce te faci cu FRICA? Ca peste tot unde te intorci, parinte de copil in spectrul autist, citesti chestii de genul : "cezariana creste riscul de autism", "varsta inaintata a tatalui creste riscul de autism" "existenta in familie a unui copil cu autism creste riscul pentru frati cu pana la x procente"... ba mai nou, mamele ar putea furniza niste gene defecte..... ohoooo... si cate si mai cate. Si da, cunosc personal cazuri de familii cu doi copii, frati cu autism. Ele exista, iar parintii acestor copii speciali pentru care am un munte de respect, fac tot ce pot zi de zi ca sa-i ajute.<br />
<br />
Si?<br />
Nu o sa-mi traiesc niciodata viata cu frica. Nu-mi pun intrebari legate de drobul de sare. Nu sunt nici o inconstienta, stiu ca s-ar putea intampla si a doua oara ori Doamne fereste de mai rau!<br />
Dar mai stiu si ca lucrurile sunt asa cum trebuie sa fie, ca viata asta e facuta ca sa crestem, ca sa ne invingem pe noi insine cu toate slabiciunile si imperfectiunile noastre. Asa ca eu voi continua sa fac ceea ce stiu mai bine: sa-mi iubesc familia, copiii si sotul si sa fiu fericita.<br />
<br />
Si mai cred ca D-zeu asculta rugaciunea parintilor disperati pentru copiii lor.<br />
<br />
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;"><em style="border: 0px; color: #3e3d3d; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">"Mergand ei spre multime, s-a apropiat de El un om, cazandu-I in genunchi, si zicand: Doamne, miluieste pe fiul meu ca este lunatic si patimeste rau, caci adesea cade in foc si adesea in apa. Si l-am dus la ucenicii Tai si n-au putut sa-l vindece. Iar Iisus, raspunzand, a zis: O, neam necredincios si indaratnic, pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi suferi pe voi? Aduceti-l aici la Mine. Si Iisus l-a certat si demonul a iesit din el si copilul s-a vindecat din ceasul acela. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut sa-l scoatem? Iar Iisus le-a raspuns: Pentru putina voastra credinta. Caci adevarat graiesc voua: <b>Daca veti avea credinta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici dincolo, si se va muta; si nimic nu va fi voua cu neputinta (</b></em><span style="background-color: white; line-height: 24px; text-align: justify;"><i>Mt 17, 14-21)</i></span></span></div>
<em style="border: 0px; color: #3e3d3d; font-family: 'Helvetica Neue', Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><b><br /></b></em>
<div style="text-align: left;">
<span style="border: 0px; color: #3e3d3d; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">Acum doi ani, a 10 a duminica dupa Rusalii m-a prins intr-o biserica mica la tara, acolo unde bunicul meu a fost cantor. Iar pilda asta din Evanghelii, asa cum mi-a spus uimita matusa mea, parca ma astepta pe mine. Eu care nu dau cu anii pe la biserica.</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="border: 0px; color: #3e3d3d; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">In aceeasi pilda reprezentata in Evaghelia dupa Marcu, parintele copilului lunatic isi pune sperantele, greselile, pacatele la picioarele lui Hristos: <b>"</b></span><span style="color: #3e3d3d; line-height: 18px; text-align: justify;"><b>Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!"</b></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="color: #3e3d3d; line-height: 18px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="color: #3e3d3d; line-height: 18px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Abia atunci ascultand pilda aceasta cu toate fatetele ei complexe, mi-am dat seama ca renuntasem demult la orice orgoliu, orice dorinta, orice mandrie ca sa fiu de ajutor copilului meu.</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="color: #3e3d3d; line-height: 18px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Pentru noi s-au deschis cai si oportunitati nebanuite in a-l ajuta pe David. Cand ti se spune ca ai un copil la stadiul de leguma aproape, iar el ajunge sa sa demonstreze contrariul, cum numesti asta?</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="border: 0px; color: #3e3d3d; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="border: 0px; color: #3e3d3d; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">Nu, nu e noroc, e BINECUVANTARE. Evolutia lui David nu a tinut decat in parte de noi, daca e sa ne gandim la ce se poate omeneste face, noi am facut, dar nu pot sti de ce neuronii lui s-au reconectat asa de bine, de ce el a progresat atat de repede, poate ca cineva Sus are un plan pentru David. Ce stiu eu?</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="border: 0px; color: #3e3d3d; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="border: 0px; color: #3e3d3d; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">Asa ca il asteptam cu drag si nerabdare pe George(l), ne rugam sa fie sanatos si ne intrebam desigur, daca va fi la fel de frumos ca David :P</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="border: 0px; color: #3e3d3d; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<em style="border: 0px; color: #3e3d3d; font-family: 'Helvetica Neue', Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><br /></em>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-19417669625600967882015-06-03T10:59:00.001-07:002015-06-03T10:59:20.231-07:001 iunie e in fiecare zi<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Sau ar trebui sa fie. Si nu conteaza ca suntem parinti de copii tipici sau cu dizabilitati ori abilitati speciale. <b>Copiii au nevoie in primul rand de dragoste</b>. <b>Si mai au nevoie de pretuirea si increderea noastra ca ei sunt asa cum trebuie sa fie. </b><br />
Ei nu sunt aici sa ne indeplineasca noua ambitiile si visele.<br />
Nu se rezuma la colectii de premii si diplome cu care sa ne laudam noi, parintii.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqhlDjwSf7QWNBya3EymBFiUziBf5pG4bzmkFbC7zursjxEV6JEaTteKqFr8Gwq5fP1KlPh3UjytoqW_Ff_kL36hyphenhypheny8pdPljKaU5CV0u2fCPG35XgCrehtwC5_TilaVAHnJwLC8niKivQr/s1600/2015-06-02+10.33.39+%25281%2529.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqhlDjwSf7QWNBya3EymBFiUziBf5pG4bzmkFbC7zursjxEV6JEaTteKqFr8Gwq5fP1KlPh3UjytoqW_Ff_kL36hyphenhypheny8pdPljKaU5CV0u2fCPG35XgCrehtwC5_TilaVAHnJwLC8niKivQr/s320/2015-06-02+10.33.39+%25281%2529.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><b>Copilul meu e unic</b>, nu seamana nici cu cei ai prietenilor sau ai vecinilor.<br />
Nu il voi compara cu alt copil, nu am cum, datele sunt diferite de la cele neurobiologice pana la educatia primita. Iar el nu va auzi niciodata de la noi: "de ce nu esti si tu ca....?"<br />
<br />
In schimb vom avea grija ca <b>in fiecare zi sa se bucure de ceva</b>:<br />
de o activitate alaturi de tatal lui (de-abia ce i-a plecat tatal la cumparaturi, nu mai mult de 10 minute, ca deja nu-si gaseste locul, copilul meu racit:" of, de ce sta atata, tata?),<br />
de o mancare preferata pregatita cu dragoste de mine, mama lui,<br />
de niste sfaturi bune si simple de la parinti ( cum ar fi sa arunce mereu ambalajele la gunoi si sa stranga dupa el, iar cand iesim in natura sa le arunce in plasa special pregatita in portbagaj si nu in mijlocul padurii ).<br />
<br />
<b>Avem grija sa-i fim model, iar cel mai bun model, fiind baiat, este cel patern : tatal lui pentru care familia e tot ce conteaza mai mult. </b>Vorbesc despre genul acela de tata pe care mi l-as fi dorit si eu, pentru care familia e mereu pe primul plan, care nu simte nevoia sa se desprinda de noi. N-a facut asta si nu s-a pierdut cu firea nici cand ne-a fost mai greu si a trebuit sa luptam pentru David, ba dimpotriva, atunci am simtit cel mai mult ca suntem binecuvantati ca ne avem unul pe celalalt.<br />
<b><br /></b>
<b>Promitem ca ii vom cultiva independenta</b>, ca sa se descurce singur ca adult; sa-si prepare o mancare simpla, sa-si calce o camasa, sa gestioneze un buget, adica sa nu aiba nevoie de nimeni care sa-l serveasca. Am cunoscut atat oameni care au reusit singuri, dar si care au reusit sa supravietuiasca doar prin prisma dependentei de cineva. Iar aceea mie-mi pare maxima nefericire si cel mai mare surogat pentru viata. N-as vrea pentru copilul meu asa ceva.<br />
<br />
Nu ma intereseaza ce note va avea la scoala (sigur ca as vrea sa-i placa si cartea) ci <b>ma intereseaza sa dobandeasca acele abilitati care-l vor ajuta sa traiasca independent </b>cand noi parintii n-om mai fi. Iar acelea din pacate nu se dobandesc in scoala romaneasca.<br />
<br />
Dar scoala ii place lui David si din cate povesteste extrem de amuzat, mi-e foarte clar ca face parte din grupul de baieti nazdravani care, dupa ce alearga si transpira, merg la baie si beau apa rece ca gheata de la robinet si se spala si pe cap daca tot le e asa de cald.<br />
<br />
Asa arata o fisa de-a lui David adusa acasa, aruncata in ghiozdan printre penar, socotitoare, creioane si carioci si betigase imprastiate, bucati de corn si de biscuite. Imi si imaginez cand suna de iesire la 11:50 cum isi arunca toti lucrusoarele de-a valma in ghiozdane si-s stapaniti cu greu de doamna ca sa iasa cat de cat ordonati si sa nu se calce in picioare :P<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvGkeEvyJDugv7Z6W1caQq61-mMlfq6dG-Qw4ssFg1F3nfd-FqiNgJ09wk7trwVxJZCTwGWgb_HZiqIEYHAY_5mt-XU-Y2JCwP1sYOp1-H2PvRNBi_hUm9xbVc1DSOpeCHEENjxXfQO6Gf/s1600/2015-06-02+10.35.27+EDIT.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvGkeEvyJDugv7Z6W1caQq61-mMlfq6dG-Qw4ssFg1F3nfd-FqiNgJ09wk7trwVxJZCTwGWgb_HZiqIEYHAY_5mt-XU-Y2JCwP1sYOp1-H2PvRNBi_hUm9xbVc1DSOpeCHEENjxXfQO6Gf/s320/2015-06-02+10.35.27+EDIT.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Stiti voi oare cat de greu se ajunge aici? Cum este sa te bucuri de fiecare zi si sa faci o bucurie din fiecare zi pentru copilul tau?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
E greu atunci cand primesti vesti proaste despre starea de sanatate a copilului tau si te intrebi cand si daca va fi independent. Pentru ca nimic nu vine de la sine ( mie imi place vorba aceea cu despre D-zeu care iti da, dar nu-ti baga in traista). <b>Pentru asta trebuie sa muncesti si sa crezi impotriva tuturor predictiilor negative, nestiind daca munca si investitia in copilul tau vor avea efect</b>.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Nu am stiut sigur decat ca "nu se stie" ca e "o conditie pentru toata viata". Autismul asta, caci despre el vorbesc.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Dar am muncit enorm, si David la fel. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Si suntem mandri sa-l sarbatorim in fiecare zi! Si impreuna toti trei de-abia asteptam sa-l sarbatorim si pe mititelul care va sosi curand in familia noastra.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-86432978483325715042015-05-18T03:20:00.000-07:002015-05-18T03:26:11.538-07:00Daca as fi stiut...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Daca as fi stiut cate stiu acum, cu siguranta ca interventia asupra lui David ar fi inceput mult mai devreme, chiar si in lipsa unui diagnostic oficial (stiu, majoritatea specialistilor de la noi, amana parintii pana inspre varsta de 3 ani - de-asta imi tot vine sa scriu specialisti intre ghilimele).<br />
Ma bucur totusi sa vad, ca prin eforturile parintilor care au copii in spectru si care nu-i ascund de lume, a organizatiilor neguvernamentale care ofera servicii pentru copii si adulti cu autism si a unei parti a presei; parintii sunt din ce in ce mai informati si vad semnele unei posibile tulburari de dezvoltare tot mai devreme, la varste fragede.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTcrsVV-_nVHKuYXJjMjxuXSxnmrKbOO2BmBoPZH9qXrw6-2QlU_IjttqQmbYePSQVaSJui9cp7A_WCf06XzhTc_eNWLShu3TeB4o8gm8vjT_ddNEcDi12CmFLGoiu1A9Cn1x7OYBUF3y5/s1600/DSCF9223+edit.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTcrsVV-_nVHKuYXJjMjxuXSxnmrKbOO2BmBoPZH9qXrw6-2QlU_IjttqQmbYePSQVaSJui9cp7A_WCf06XzhTc_eNWLShu3TeB4o8gm8vjT_ddNEcDi12CmFLGoiu1A9Cn1x7OYBUF3y5/s320/DSCF9223+edit.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Ceea ce noi n-am ori ce-am vazut a fost repede explicat de medicul de familie de pe vremea aceea cu : " e perfect normal, baietii sunt mai lenesi".<br />
<br />
Nu, nu am fi evitat autismul, dar cu siguranta David nu s-ar fi adancit atat de tare in el. Cum explici ca un copil isi schimba atitudinea cand iese in natura? Fie plange, fie nu reactioneaza la nimic. Aveam sa ne dam seama ani mai tarziu ca se temea de vant, de fosnetul frunzelor, de tot ceea ce unui copil neurotipic nu ii este frica Si ne mai intrebam de ce, dupa varsta de 1 an si jumatate el inca isi infunda gura, nasul si urechile cu pietre in loc sa se joace cu jucarii?<br />
<br />
De ce inainte de 6 luni copil sta binisor in fund si apoi pana la 9 luni nu a mai facut asta Si de ce bea laptele asezat doar pe spate, fara sa-si tina sticluta? Si de ce nu bea apa? Si de ce nu bea lapte din cana sau alt dispozitiv decat din biberon? De ce dintr-o data se ineca cu lichidul din tetina nr 2 si am revenit la tetina nr 1 cu debit mai mic?!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0S10rPiUFl1beCeEPKEcJ4POIabG2nRvCmN9DXnoCjrqll6584JkactgTlmNnDotsMX2klYqoU92d96Lb2W6cz9J6_3k20giXwYuWWLSAMnsKmEJn72ph7AD1pfZ_rEax1FQvveqrxy3b/s1600/david19+edit.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0S10rPiUFl1beCeEPKEcJ4POIabG2nRvCmN9DXnoCjrqll6584JkactgTlmNnDotsMX2klYqoU92d96Lb2W6cz9J6_3k20giXwYuWWLSAMnsKmEJn72ph7AD1pfZ_rEax1FQvveqrxy3b/s320/david19+edit.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Toate acestea sunt regrese in achizitii pe care multi parinti ce mi se adreseaza le-au vazut la copiii lor. Bine ca le-au vazut! Pentru ca indiferent daca primesti un diagnostic sau nu, indiferent ca el se numeste tulburare de spectru autist sau retard psiho-motor, e important sa incepi stimularea, adica educatia adecvata pentru copil. Pe langa elementele specifice de stimulare cognitiva, a dezvoltarii limbajului, de kineto-terapie sau chiar de terapie cognitiv-comportamentala, parintele trebuie sa fie dedicat, consecvent si sa stie sa seteze reguli clare. Da, regulile, alea demodate... Si nu o spun doar eu, ci o spune <a href="http://www.mlive.com/news/grand-rapids/index.ssf/2015/03/temple_grandin_old-fashioned_5.html">Temple Grandin</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<i><br /></i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span style="background-color: white; color: #363636; font-family: Georgia, serif; font-size: 16px; line-height: 24px;"><i>"I'm seeing too many kids get overprotected," she said. "Fully verbal kids come into meetings, and parents do all the talking. Nobody taught them how to shake hands. Nobody taught them how to shop. These are things I learned in elementary school."</i></span></div>
<div style="background-color: white; color: #363636; font-family: Georgia, serif; font-size: 16px; line-height: 24px;">
<i>he said she also benefited from the consistent social rules taught in her childhood - at home, at school and in the community.</i></div>
<div style="background-color: white; color: #363636; font-family: Georgia, serif; font-size: 16px; line-height: 24px;">
<i>"Some of this was <b>old-fashioned '50s parenting.</b> My mother had a good sense of how much to push me, but some of this was the era," she said.</i></div>
<div style="background-color: white; color: #363636; font-family: Georgia, serif; font-size: 16px; line-height: 24px;">
<i>One of the rules her mother emphasized was turn-taking. While this was learned in board games, it also showed up in everyday interactions.</i></div>
<div style="background-color: white; color: #363636; font-family: Georgia, serif; font-size: 16px; line-height: 24px;">
<i>"If I monopolized the conversation, she would say you have to give somebody else a turn to speak,'" Grandin said.</i></div>
<div style="background-color: white; color: #363636; font-family: Georgia, serif; font-size: 16px; line-height: 24px;">
<i>She also had to play the role of hostess at family parties, greeting people and serving snacks."</i></div>
<div style="background-color: white; color: #363636; font-family: Georgia, serif; font-size: 16px; line-height: 24px;">
<br /></div>
<div style="background-color: white; font-size: 16px; line-height: 24px; text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;">Si mai cred ca "old fashioned parenting" l-a adus pe David pana aici. Pentru ca am iesit din zona de confort, pentru ca in Romania zilelor noastre in care grija zilei de maine exista, noi am ales sa investim in David toata dragostea, resursele si disponibilitatea, construind REGULI care l-au ajutat sa inteleaga lumea.</span><br />
<span style="font-family: inherit;"> Si nu, nu ne deranjeaza viata asta ce pune in centrul ei copilul, nu suntem oamenii aparentelor. N-am stiut daca vom reusi, dar cum era sa nu fi incercat? Sa ne fi renovat casa, sa ne fi imbracat dupa ultima moda in loc sa parcurgem zeci de mii de km in cativa ani, sa cumparam jocuri educationale, jucarii... Si mai apoi sa ne plangem </span><span style="font-family: inherit;">de mila ca am ignorat frumusetea asta?</span><br />
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJXlmhqfAj6iGoH5Cmz5gL4D2z96H_WVcfOIkM8ppnFz4d-Vedil0rSydpqBxYy4K2cb9kR4BY1ScV3-0vAlP42p6AGRpG1nArmGXV5PQEiQbms7GgUVDottmwdL67kihwTcTse5SjKl6T/s1600/SANY2108+edit.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJXlmhqfAj6iGoH5Cmz5gL4D2z96H_WVcfOIkM8ppnFz4d-Vedil0rSydpqBxYy4K2cb9kR4BY1ScV3-0vAlP42p6AGRpG1nArmGXV5PQEiQbms7GgUVDottmwdL67kihwTcTse5SjKl6T/s320/SANY2108+edit.JPG" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="background-color: white; font-size: 16px; line-height: 24px; text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;">Povara e imensa pentru parinti in Romania, atata timp cat statul nu vrea sa inteleaga ca e nevoie de cel putin 20-40 ore de terapie cognnitiv comportamentala pentru copiii autisti ( doar costul terapiei s-ar ridica pana la 1.000 eur/luna) cativa ani buni pentru ca ei sa-si atinga potentialul, lucrurile nu se vor schimba in bine. E imposibil pentru o familie cu venituri medii sau mici sa le acopere. </span><br />
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="background-color: white; font-size: 16px; line-height: 24px; text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;">Ceea ce vreau sa spun este ca si pentru cei care nu-si permit decat cateva ore de terapie, mai bine cu ele decat fara, iar resursele online sunt destul de abundente ( inclusiv sesiuni de lucru pe youtube) incat sa permita parintilor sa aiba cateva notiuni de baza pe care sa le foloseasca in abordarea copiiilor. Nu militez pentru transformarea parintilor in terapeuti, <b>dar cand nu ai de ales ce faci</b>? Astepti sa pice din cer?</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkSef5RZyaeauDXBFpRd5uwXu4L7qAq9QkPOowQaO2cSW6XVaXhIMz3QMv1VphNDaFGdZ7wc86Nhh1KLwuSGiVSXMhFY7vgr2Mr-1XplUYYnN79TdlaXPly_xt_yhd4Qc9Vo45RnLzMGnT/s1600/20150506_200950+EDIT.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkSef5RZyaeauDXBFpRd5uwXu4L7qAq9QkPOowQaO2cSW6XVaXhIMz3QMv1VphNDaFGdZ7wc86Nhh1KLwuSGiVSXMhFY7vgr2Mr-1XplUYYnN79TdlaXPly_xt_yhd4Qc9Vo45RnLzMGnT/s320/20150506_200950+EDIT.JPG" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Pentru copii trebuie sa o iei mereu de la capat, asa cum am facut si noi acum, cand lucrurile s-au asezat in ceea ce-l priveste pe David.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-LBiX7O4ULzT4_XduYwlF_MvDgCts8ZSyzaIwSeyzYMHn4uekRtwKz4qKtFsqL2rJKWg0JsHF1IHl09tQfLk2NTKPE7Yp7EF2ExYEsM8l16ZMfWOCEVmSeOUUmMcBNP4bzzKyxOVHJ0zS/s1600/20150513_123340+edit.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-LBiX7O4ULzT4_XduYwlF_MvDgCts8ZSyzaIwSeyzYMHn4uekRtwKz4qKtFsqL2rJKWg0JsHF1IHl09tQfLk2NTKPE7Yp7EF2ExYEsM8l16ZMfWOCEVmSeOUUmMcBNP4bzzKyxOVHJ0zS/s320/20150513_123340+edit.JPG" width="158" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<span style="font-family: inherit;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit;"><br /></span>
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="background-color: white; font-size: 16px; line-height: 24px; text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="background-color: white; font-size: 16px; line-height: 24px; text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-75662144539177300702015-04-25T03:39:00.003-07:002015-04-25T03:39:36.727-07:00Discutii cu David<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
-Mama, de ce nu mai raman din noi decat oasele in mormant?<br />
<br />
Intrebarea m-a cam lasat cu gura cascata... Ma bucur ca l-am lasat sa mearga la orele de religie. De ce? Uite de-aia. Pentru ca acest copil sa fie pregatit pentru viata, sa stie ca viata are si bune si rele. Sa stie ca oamenii pot muri, sa afle ca viata e fragila si ca putem oricand sa-i pierdem pe cei dragi. Sa se poata oarecum consola cu gandul ca dincolo exista ceva bun si luminos.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidF_yA66cneA-R5in1IqZ9yWPPGkZfazq0UpH_3Iyb5BbPAr5an_3DB8vAN1PTMM_v3XmN5xdSb-cbTHxa7bHmzaXlsKbnHw2hZ7I32h9bYdbnuG-WUt3rsDMYaQRBUfr3mfBnUZ6oVfzl/s1600/DOUGHNUTS+044+EDIT.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidF_yA66cneA-R5in1IqZ9yWPPGkZfazq0UpH_3Iyb5BbPAr5an_3DB8vAN1PTMM_v3XmN5xdSb-cbTHxa7bHmzaXlsKbnHw2hZ7I32h9bYdbnuG-WUt3rsDMYaQRBUfr3mfBnUZ6oVfzl/s1600/DOUGHNUTS+044+EDIT.jpg" height="208" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Fragila consolare ... Nu se poate consola cu gandul ca buni e bolnava si nu se poate face bine.<br />
<br />
-Dar putem sa ne rugam, nu-i asa?<br />
-Sigur, ca putem, l-am incurajat, putem, ca sa-i fie ei si noua mai usor, chiar daca nu se mai face bine...<br />
<br />
-Mama, bunicul meu nu se mai intoarce?<br />
Nu, ii zic zambind, incercand sa-mi imaginez cum ar fi sa apara acum bunicul Marin.<br />
-Si daca sapam dupa el ? insista el.<br />
Intrebarea, oricat de morbida ar putea sa para, e normala...<br />
-Vom gasi doar oase, nu mai exista fizic, iar sufletul lui s-a dus Sus la Dumnezeu.<br />
-De ce mor oamenii batrani?<br />
-Pentru ca se imbolnavesc, dar nu mor doar ei, si copiii si tinerii pot muri.<br />
-Si daca eu mor, o sa pot vorbi doar cu Doamne Doamne?<br />
-Da, daca ( fereasca Cel de Sus!!!) tu vei muri, vei putea vorbi doar cu Doamne Doamne...<br />
<br />
-Mama, buni nu mai poate invata?<br />
-Nu, nu mai poate, nu mai tine minte.<br />
-Dar eu pot sa o invat? ma intreaba cu speranta?<br />
-Da sigur, poti sa vorbesti cu ea si sa-i povestesti.<br />
<br />
-Buni de ce nu ma mai poate ingriji?<br />
.....<br />
<br />
Si cate ii mai povesteste.<br />
<br />
-Buni, stii ca astazi am facut litera "b"!<br />
-Buni, hai si da-mi dictare!<br />
<br />
Ii canta ei (noua nu sau nu preaa) ... Uneori reuseste sa o scoata din amorteala bolii ei. Si e in stare sa planga cu lacrimi de crocodil daca ea nu vrea sa iasa afara. Ea de obicei nu vrea, sta in acelasi loc imobila toata ziua pe canapea si refuza sa se miste, desi e capabila fizic sa se miste. David o mobilizeaza. Mai bine decat reusim noi, adultii.<br />
<br />
-Iti place ca acum e mama acasa?<br />
-Da, imi place sa ne trezim dimineata amandoi, sa mergem la baie sa ne spalam pe maini, pe dinti, pe ochi, pe nas... de ce trebuie sa ne spalam si pe nas?<br />
<br />
-Mamaaaa! mama aud strigata cand vine de la scoala. E dezamagit daca sunt plecata cu treburi de gravida.<br />
<br />
Nu vrea nimic special de la mine, de fapt, uneori ajunge sa ma uit la desene animate cu el. Sa fiu doar acolo. Contrar teoriilor ce spun ca e nevoie doar de "quality time"petrecut de parinte cu copilul.<br />
<br />
-Mama de ce nu e voie se vedem cate doua?<br />
-Adica?<br />
-Adica sa ne apasam ochii.<br />
Imi arata apasandu-si o pleopa (e una din stimularile lui tactil-vizuale). Deci asa, vede cate doua exemplare din orice daca face asta.<br />
I-am povestit despre faptul ca asa ne obosim ochii si mai ales creierul, iar creierul este cel care conduce intreg organismul. Nu vrem sa-l obosim mai mult decat e cazul, nu-i asa? Trebuie sa ne concentram pe lucrurile cu adevarat importante.<br />
<br />
Asa il decodam pe David.<br />
<br />
Apoi, am povestit despre sange, m-a intrebat de ce nu putem trai fara sange, de ce e important, la ce ne foloseste si inevitabil, despre cum ajung oxigenul si vitaminele la fratiorul lui ce creste in burtica mea.<br />
<br />
-Si asa m-ai crescut si pe mine in burtica, 9 luni? m-a intrebat privind oarecum neincrezator spre burta mea care creste vazand cu ochii. Cred ca nu-i vine a crede ca a putut sa fie chiar atat de mic, el care acum se simte atat de mare :<br />
<br />
-Eu sunt baiat mare, nu-i asa? Am aproape 8 ani, imi zice cu mandrie...<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCvwidwM2Vn05TdQ5sPTOUamijNYGLuM-R-BWxKZf6V6Tz5vhz62KyUpgtAmOUKSfv4EsfDJtB-d2pJOHanyfiKst1stVsVdjRX_6EANjw_2I05uWhQXj6gy8uP3CBRSChntH1_mQZJIsf/s1600/strada+constr+018+edit.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCvwidwM2Vn05TdQ5sPTOUamijNYGLuM-R-BWxKZf6V6Tz5vhz62KyUpgtAmOUKSfv4EsfDJtB-d2pJOHanyfiKst1stVsVdjRX_6EANjw_2I05uWhQXj6gy8uP3CBRSChntH1_mQZJIsf/s1600/strada+constr+018+edit.jpg" height="320" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Si apoi amintirile, da, copiii cu autism au amintiri chiar si din periaoda in care erau nonverbali si calificati cu "retard psihic" cum e moda pe la noi ca sa-ti arate psihiatrul si psihologul roman cate NU POATE face copilul tau.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
-Mama, mai stii ca Serbanel a spart un pahar din asta, cand a fost la noi demult? Si-mi arata un pahar de la promotia Timbark. Da, da Serbanel sparsese chiar unul dintr-acela...Iar David stia totata intamplarea in detaliu.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
-Mama, mai stii cand am cazut la Gradinita Malteza si m-am lovit rau si rana era si rosie si galbena. De ce?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Se lovise si se si julise ( deci era si vanataie si julitura) de muchia unei trepte de beton si rana era la jumatatea anterioara a gambei.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Era mai-iunie 2011, David era inca non-verbal avea in jur de 3 ani si jumate si printre altele, facea antrenament la olita la Gradinita Malteza.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Ce bine isi aduce aminte! Acum incepe sa desarte sacul cu amintiri. Si realizez ce viata interioara bogata are copilul nostru frumos! </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-48784116187970214332015-03-16T01:26:00.002-07:002015-03-16T01:27:49.945-07:00Film David; 4 ani si 3 luni<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Am dat ieri peste filmul asta cu David si Moni unde David isi arata talentele.<br />
Bucuria de a demonstra ca stie, dorinta de a comunica arata cat de atipic e autismul lui.<br />
Mie imi vine foarte greu sa cred ca asta se intampla acum 3 ani si ca David s-a schimbat atat de mult. Nu pentru ca n-as fi avut incredere in potentialul lui, ci pentru ca saltul pe care l-a facut in dezvoltare este urias. De aceea, David este eroul nostru!<br />
<br />
E greu de imaginat ca de la un copil care la peste 4 ani nu avea pensa digitala bine formata, nici lateralitatea stabilita inca, care de-abia pronunta cateva cuvinte si exprima doar nevoi extrem de simple, a ajuns astazi, 3 ani mai tarziu, un elev in clasa pregatitoare care scrie cuvinte dupa dictare si incepe sa rezolve adunari si scaderi.<br />
<br />
<br />
<a name='more'></a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/WgF8uXYTbhE/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="http://www.youtube.com/embed/WgF8uXYTbhE?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-60264959291584097482015-03-03T02:02:00.003-08:002015-03-03T02:37:10.017-08:00O poveste cu bunici, parinti si copii<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Povestea asta e destul de trista, este cea a parintilor prea mult absenti din viata copiilor lor, este a bunicilor care exista, dar de fapt nu mai sunt demult si a copiilor care isi doresc mai multa afectiune si mai multa atentie. E o poveste moderna in care unele roluri sunt inversate, iar altele anulate. Pentru ca povestile din viata nu sunt ca cele din carti.<br />
<br />
Despre parinti absenti? Majoritatea sunt tati; in modelul familiei traditionale, tatal este cel plecat sa munceasca, in timp ce mama creste copiii. Chiar daca mama are o slujba sau e casnica, e mai prezenta in viata copiilor decat tatal. Ea poarta povara deciziilor. E mama care isi creste si isi educa copiii.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDOLq8NjRzpLBZy_bjuNZ9oVxJFR1XUpCDb5O1cmUnpNp-N3LSj-dddc7NjqPqizQwVPmfer92rwefvZj9QDBPMAa3MTW3qTMvQXcnJMyxiJGX0NahfY829_zUraaaG8tXd8wjYNdZ1pIu/s1600/david+25+edit.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDOLq8NjRzpLBZy_bjuNZ9oVxJFR1XUpCDb5O1cmUnpNp-N3LSj-dddc7NjqPqizQwVPmfer92rwefvZj9QDBPMAa3MTW3qTMvQXcnJMyxiJGX0NahfY829_zUraaaG8tXd8wjYNdZ1pIu/s1600/david+25+edit.JPG" height="320" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a> Familia traditionala in Romania mai are in general si bunici care contribuie la educatia copiilor, care ii duc sau ii aduc de la scoala, care sunt, in ciuda comentariilor rautacioase ale ginererilor sau nurorilor, oameni de baza fara de care familia n-ar putea functiona. Nu in modul acesta si nu in Romania aceasta.<br />
<br />
-Nu vreau sa imbatranesc, sa ajung ca buni, imi spune copilul deunazi.<br />
Buni are dementa,si oricum ai numi-o, boala asta te face din om, neom. Nu e doar uitarea, asa cum multa lume crede, e pierderea demnitatii si reducerea individului la instinctele cele mai primare. Asta pana cand le pierde si pe acestea. Iar David vede asta, e constient ca nu e natural ca cineva sa fie asa.<br />
<br />
I-am explicat ca nu pentru toata lumea batranetea e urata, ca imbatranirea e un proces natural de care nu trebuie sa ne temem si ca foarte multi copii ca el au parte de bunici activi, care isi petrec timpul cu nepotii. Din pacate el nu are parte de bunici ( in afara de buni, nu mai traieste nici unul) asa ca trebuie sa se multumeasca cu ce are.<br />
<br />
Nu ca David ar fi nemultumit, e clar ca o iubeste pe buni insa sunt aspecte pe care nu le poate pricepe: "de ce buni sta toata ziua?", " de ce buni nu vrea sa iasa afara?" "de ce buni nu face de mancare?" "de ce buni nu se spala?"<br />
<br />
E clar, bunicii au un rol important in dinamica familiei, si e rau cand nu-i ai si e poate si mai rau atunci cand ii ai si cer mai multa atentie decat copiii. Dar nu, nu am crezut nici o clipa in cresterea copilului de catre bunici, sunt ferm convinsa ca parintii trebuie sa-si creasca copiii cu sau fara ajutorul bunicilor. Nu mi-as fi trimis niciodata copilul cu lunile la sute de km departare<br />
<br />
Buni nu mai e demult asa cum o vedeti aici.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoK4gB2KJ9p6dFZXHWNWmtAPrbFZ2WSgvDqthnIHsdSwbJTyhJqLX20sftH9Nr3PMnlDpJ9M4JgdpA402fT5hK6v86ZBGch4AF9X9r2pAdFgaoF1F88vGQa0TBjMJkeMynvHGq-LclIOZ5/s1600/DSCF0216+edit.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoK4gB2KJ9p6dFZXHWNWmtAPrbFZ2WSgvDqthnIHsdSwbJTyhJqLX20sftH9Nr3PMnlDpJ9M4JgdpA402fT5hK6v86ZBGch4AF9X9r2pAdFgaoF1F88vGQa0TBjMJkeMynvHGq-LclIOZ5/s1600/DSCF0216+edit.JPG" height="320" width="287" /></a></div>
<br />
Cat despre mama si tata, ei bine, uneori rolurile se inverseaza, in cazul nostru am crezut ca va fi o perioada in care eu voi munci si apoi dupa ce David va fi implinit doi ani, ne vom fi reluat amandoi activitatea. Doar ca lucrurile nu se intampla mereu asa si neprevazutul a intrat si in viata noastra. Cine se asteapta ca dintr-un copil calificat de medicul de atunci drept " un copil perfect sanatos si dezvoltat pentru varsta lui" aveam sa trecem la eticheta de "intarziere in dezvoltare", "autism" etc?<br />
<br />
Nu e ceva la care te gandesti si iei in considerare cand ai un copil. Mai ales daca ai incredere in medic. Asa ca intre timp am invatat sa fac diferente intre medici. E greu de crezut ( mai ales pentru increzuti) ca poate sa-ti cada cerul in cap pur si simplu.<br />
<br />
Si atunci, normal, rolurile noastre au ramas inversate: David dus la Cluj zi de zi cu masina de tati ( ca doar nu era sa-l trimit cu autobuzul de Gilau ale carui usi se deschid in timpul mersului sau care se strica inainte de a fi parasit localitatea?) iar eu, mama am ramas activa in munca pana in ziua de astazi.<br />
<br />
Barbat care sa stea acasa, sa ingrijeasca si sa educe un copil cu nevoi speciale? Si sa mai vada si de un batran dependent? La tara, nu s-a prea pomenit pe la noi asa ceva. Pentru ca lumea si valorile sunt cu susul in jos si daca barbatul nu bea, nu injura, nu-si bate nevasta, ba mai creste si copii; nu face doi bani pentru societatea patriarhial-taraneasca. Mama care sa munceasca de dimineata pana seara? In loc sa stea acasa, sa creasca copii si sa-si astepte barbatul cu mancarea nici prea calda, nici prea rece?<br />
Nici asta nu s-a mai pomenit!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDKmo1Wn_rYE8lLAT5ppRrrmjvo9NP0zgIFDH3mnf7TZ5Ll_M99OqF26UkTrS6fUts55f70jSIstrETv8NQkmwn8TMjP9c2C00Izal0jx41lbmoS122m0L8aDbPEBXGLmjir3YnEeflcSR/s1600/DSCF0315+edit.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDKmo1Wn_rYE8lLAT5ppRrrmjvo9NP0zgIFDH3mnf7TZ5Ll_M99OqF26UkTrS6fUts55f70jSIstrETv8NQkmwn8TMjP9c2C00Izal0jx41lbmoS122m0L8aDbPEBXGLmjir3YnEeflcSR/s1600/DSCF0315+edit.JPG" height="278" width="320" /></a></div>
<br />
"Ca d-aia nu vorbeste copchilul ala ( in acceptiunea taraneasca "a nu vorbi" = autism) ca ma-sa e toata ziua plecata si barbatu-s-o ala al ei e om rau !" ( daca nu intinzi vorba cu vecinii la tara devii automat "rau")<br />
<br />
Cam asta s-a auzit si ne-am auzit toti anii astia de la promotori de baza ai valorilor "traditionale" din comunitatea noastra.. <b>Dar am intalnit aici in societatea asta si oameni destepti si deschisi la minte si la suflet. Oameni care stiu ca vietile nu se cladesc dupa sabloane.</b><br />
<br />
Daca imi place ce fac? Sigur ca da! Daca as renunta maine pentru copilul meu?<br />
Fara doar si poate, cred ca as face cariera din educat copii, copt placinte, pus muraturi si crosetat.<br />
<br />
-Mama, te-am sunat sa vad ce faci, mi-e dor de tine cand vii acasa?<br />
Ii explic ca mai am de stat x ore plus inca y ore naveta<br />
-De ce mergi la serviciu? insista el.<br />
Nu apuc sa raspund ca-si da singur raspunsul:<br />
-Ca sa avem bani pentru jucarii si mancare?<br />
<b><br /></b>
<b>Cum se pozitioneaza si ce simte David fata de situatia asta din punct de vedere emotional?</b><br />
<br />
Elocvent e desenul lui de la scoala (nu-l am, e in portofoliu), l-a vazut doar tati. Desenul reprezinta familia lui David asa cum o vede el: in desen sunt prezenti: el, tata buni, chiar si bebelusul nosru ce va veni in iunie, dar nu si mama.<br />
<br />
-Unde e mama? l-a intrebat d-na invatoare<br />
<b>-Eu nu am mama, mama mea e la Cluj,</b> si-a explicat David alegerea in a ma scoate in afara familiei.<br />
<br />
Majoritatea celor care lucreaza la fel de mult si petrec timp departe de copii se consoleaza spunand: "petrec timp de calitate cu copilul meu" Nu, nu e asa, timpul trebuie sa fie si mult si de calitate, adica degeaba esti toata ziua acasa daca nu esti cu totul dedicat copilului, ci pierzi vremea la tigara si cafea sau te uiti la televizor. Mai degraba atragi copilul sa te ajute la spalat legume pentru ciorba si sa-i povestesti despre cat de importante sunt legumele verzi, decat sa-l lasi sa se joace singur in timp ce pierzi vremea cu cine stie ce.<br />
La fel degeaba e timpul petrecut cu copilul de calitate daca nu e suficient. Daca tu, parinte, esti plecat de dimineata pana seara si prins cu treburi profesionale, copilul tot va suferi. Indiferent cat de realizat profesional spui ca te simti, viata ta nu e slujba, ci copilul ori cel putin asa ar trebui sa fie.<br />
<br />
Avem destul de putin de ales de fapt. Nu pot sa aleg sa stau acasa atata timp cat pentru societate ceea ce sotul meu face de 7 ani reprezinta "nimic", "pauza in activitate profesionala" si foarte probabil nu-l va angaja nimeni. Cred ca totusi exista o alternativa si mai nefericita. Cea in care amandoi parintii muncesc cat e ziua de lunga iar copiii sunt pe mana bonelor, adica a unor straini. Intr-un asemenea caz, copiilor le este mult mai bine in colectivitati, da, alea care colcaie de microbi sunt o alternativa mult mai buna pentru dezvoltarea fizica si psihica mult mai armonioasa a copiilor. Sau va imaginati ca puteti feri copiii de de inerentele imbolnaviri ale copilariei si de desavarsirea sistemului imunitar? :P<br />
<br />
David e cu siguranta mai fericit asa, cu doar unul dintre parinti acasa, decat cu noi amandoi muncind, iar el petrecandu-si ziua cu altcineva decat cu unul dintre parinti. Pe tatal lui? Il idolatrizeaza. Au genul de relatie pe care cei mai multi tati nu reusesc sa o lege cu copiii lor.<br />
<br />
Iata si primul lui Revelion impreuna cu un David de 7 saptamani adormit.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4wO8Vl98a_2onfEQ0H7g_FAM-0NDEZU2wtNpviI3xm1saB-GE268U3kNmOE8BMm_hRwdYQ9WP2HM_3GCWzxOl1HHstiv7pY3j2YkBD7H-bBIXbZeEio_Fa5yPNDp_DuDOxU-e9V_P-tqp/s1600/DSCF0323.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4wO8Vl98a_2onfEQ0H7g_FAM-0NDEZU2wtNpviI3xm1saB-GE268U3kNmOE8BMm_hRwdYQ9WP2HM_3GCWzxOl1HHstiv7pY3j2YkBD7H-bBIXbZeEio_Fa5yPNDp_DuDOxU-e9V_P-tqp/s1600/DSCF0323.JPG" height="240" width="320" /></a></div>
<br />
David ma suna mai nou in fiecare zi cand sunt la birou.<br />
<br />
-Mama, ce faci? Cum te simti?<br />
-Obosita, ii zic<br />
- Vrei sa mergem dupa tine la Cluj? ma intreaba copilul foarte bolnav si cu febra.<br />
<br />
Am un copil extraordinar si stiu ca sunt binecuvantata. CRED ca in persoana lui mi s-a dat omul de la care am invatat cel mai mult in ceea ce priveste afectiunea, bunatatatea si o vointa de a fi asemenea noua iar aceasta ambitie extraordinara n-a putut fi infranta de nici o predictie negativa a medicilor. Stiu ca toti anii in care ni s-a parut noua, mie si sotului meu, ca am facut bine in jur degeaba si am aruncat margaritare la porci, si-au adus roadele in copilul nostru si in evolutia lui spectaculoasa. Cred ca atunci cand ti se pare ca ajutorul nu vine de niciunde, intotdeauna Cineva aranjeaza lucrurile si iti aduce alaturi cei mai buni oameni. Stim ca suntem norocosi sa avem o asemenea familie, ca ne avem unul pe celelalalt, ca am iesit intregi la minte si la suflet din aceasta incercare. Si ca am gasit forta necesara sa o luam de la capat, acum ca il asteptam pe al doilea copilas al nostru, care nici nu are habar cate bucurii i se pregatesc de catre fratele cel mare.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFU9ONxfyYetQgbVCL-HdTSeHzqTvYvbLB_D3zIFyTV7c14LNJh6TTWMSeRZHVmL-AwBlHHndQa4bm45ILDdkmV5K4FZ7ptihzU5AGJVaAcQQy8d8VUNDfsL_F1c5kwKqy1mfDzw897rB0/s1600/DSCF0340+edit.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFU9ONxfyYetQgbVCL-HdTSeHzqTvYvbLB_D3zIFyTV7c14LNJh6TTWMSeRZHVmL-AwBlHHndQa4bm45ILDdkmV5K4FZ7ptihzU5AGJVaAcQQy8d8VUNDfsL_F1c5kwKqy1mfDzw897rB0/s1600/DSCF0340+edit.JPG" height="240" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-26982640615070231012015-01-28T11:19:00.001-08:002015-01-28T23:41:44.900-08:00Despre eroi<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Lumea traieste cu impresia ca faptele glorioase ocupa prima pagina a ziarelor, cand de fapt nu se intampla asa. Eroii zilelor noastre sunt cei care de cele mai multe ori traiesc in anonimat sau sunt cunoscuti in comunitati locale mai mari sau mai mici.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiUzooxXYwUXyOD5qIAyWKqMrK9KbfQTCEumfm7yKMlSOJIyZo_H4pron58tMA2bF3tISvetWI0LrdILquZ0UCvYrM-QuuptVzwt7sgvTLd0-7ajtVX9klc3bx5cXsvAvgV_YNgqoVX19F/s1600/dictare+1+002.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiUzooxXYwUXyOD5qIAyWKqMrK9KbfQTCEumfm7yKMlSOJIyZo_H4pron58tMA2bF3tISvetWI0LrdILquZ0UCvYrM-QuuptVzwt7sgvTLd0-7ajtVX9klc3bx5cXsvAvgV_YNgqoVX19F/s1600/dictare+1+002.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Pentru mine, eroi sunt aceia care nu se simt deranjati de faptul ca au primit un copil "altfel". Pentru mine eroi sunt mame ca <a href="http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/b-un-alt-fel-de-a-fi-de-peste-10-ani-milena-pruna-lupta-contra-autismului-b.html">Milena Pruna</a> sau ca <a href="https://www.facebook.com/CentrulSfMariaCluj">Mariana Ilies</a> care in loc sa se resemneze ca statul nu le da si nu le ajuta, si-au luat destinul in propriile maini. Si nu doar ca au reusit sa-si ajute propriii copii, dar ii ajuta si pe ai altora care nu stiu ce drum sa apuce si cum sa-si salveze copiii.<br />
<br />
Vorbesc despre oameni care (cunoscuti publicului sau nu) nu se tem sa-si schimbe viata pentru copiii lor si care primesc cu naturalete faptul ca ai lor copii sunt diferiti. Pentru ei nici un efort nu e prea mare si nici un sacrificiu nu e o povara. Ca n-au facut copii ca sa se laude cu ei si sa-si duca la capat propriile lor vise neimplinite. Eroi sunt aceia care merg pe drumuri nebatute si carora nu le este teama sa ia decizii radicale atunci cand puii lor sunt in pericol.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTJyLObdlFrR1OHpufGxg5n8mcvr3i1Y8EIjghn4vbcJFShdPbt1OWksv60NFi_9ggyDWvml1W4gbit48dZha-Do39LI7wFkdJXWawehHac93G8OuqFggpXmzfp3WtD-JyEAxuJ1xmjE-R/s1600/DSCF0309.jpg-edit.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTJyLObdlFrR1OHpufGxg5n8mcvr3i1Y8EIjghn4vbcJFShdPbt1OWksv60NFi_9ggyDWvml1W4gbit48dZha-Do39LI7wFkdJXWawehHac93G8OuqFggpXmzfp3WtD-JyEAxuJ1xmjE-R/s1600/DSCF0309.jpg-edit.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
<br />
Marturisesc ca cei mai multi parinti pe care ii cunosc isi considera odraslele genii. Uita foarte usor ca genialitatea se insoteste de alte <a href="http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/copii-speciali-intr-o-romanie-autista/radu-copilul-din-doua-lumi-507159.html">necazuri </a>de multe ori. Si pentru ca uita asta, normalitatea sau inteligenta usor peste medie e de multe ori un chin pentru copilul impins de la spate sa faca cat mai multe si la scoala si acasa si sa performeze in activitati extra-scolare, ceea ce pe termen lung nu aduce beneficii. Ma intreb unde e joaca si unde e copilaria.<br />
<br />
Nu exista parinte care sa nu greseasca si de aceea, probabil ca alegand calea de mijloc aceea a regulilor, dar si a flexibilitatii, a responsabilizarii prin joaca dar si a seriozitatii, a judecatii drepte in ceea ce priveste abilitatile, dar si defectele copilului, am putea sa crestem adulti echilibrati emotional.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgirjXBMEJbP57CLwNV6rscAAV__l8dMJyRsCo4LtqE7IfbxLE55q9ngSzxQpYIciHM6I_SeRAlbDDjOSgqhO_sfMIHnsoDQ4Ro2uBk3UoRXJAXwA_mbZuDYXfUwhbuvMdpB7HcHXdEkuTV/s1600/nani.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgirjXBMEJbP57CLwNV6rscAAV__l8dMJyRsCo4LtqE7IfbxLE55q9ngSzxQpYIciHM6I_SeRAlbDDjOSgqhO_sfMIHnsoDQ4Ro2uBk3UoRXJAXwA_mbZuDYXfUwhbuvMdpB7HcHXdEkuTV/s1600/nani.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
De ce poze cu David la un astfel de text? Priviti-l bine, oameni buni! El este cel mai mare erou pentru mine, este copilul care ne-a iubit atat de mult incat a parasit lumea lui pentru a trai intr-a noastra, care il speria de moarte. Si desi n-a facut nimic din ce trebuia la timpul considerat potrivit, totusi a reusit sa sprinteze de la 3 la 7 ani, recuperand in mare parte ce lipsea.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Va mai amintiti de Fat Frumos din lacrima? Cum crestea el miraculos intr-o luna cat altii intr-un an? Asa si David; a crescut miraculos in 4 ani cat altii in 7. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Try to beat that!</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-53995107536742664102014-12-30T03:00:00.000-08:002014-12-30T03:02:20.235-08:00De Craciun - despre parinti<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
David a impodobit bradul, incet temeinic, cu pasiune descoperind fiecare glob, ciupercuta, pinguin, casuta. A si spart unul si si-a cerut scuze. Nu-i bai, asa se invata. La momente ca acestea visam inca dinainte de a fi parinte. Iar cand am devenit, nu credeam ca se vor indeplini atat de greu.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQsDV1xe61KseAkOJmLiUOnb9x8RgFrbSggnRG1_TNIjtZ_mOTMwg85VgT9K1e_Wk1cKJqswMJuxxz1tTNtFdoiptSZUbEIrQk96hxFS03T2MhJbWRFkTLHLJCkNyUSulAOi1H9kFu6DeN/s1600/impodobit+brad+003.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQsDV1xe61KseAkOJmLiUOnb9x8RgFrbSggnRG1_TNIjtZ_mOTMwg85VgT9K1e_Wk1cKJqswMJuxxz1tTNtFdoiptSZUbEIrQk96hxFS03T2MhJbWRFkTLHLJCkNyUSulAOi1H9kFu6DeN/s1600/impodobit+brad+003.jpg" height="320" width="296" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Aveam infatuarea pe care o simt si eu in jurul meu de la parintii care au copii fara nici cea mai mica problema de sanatate sau dezvoltare. Ca si cum pe ei, nimic nu i-ar putea atinge. Cred ca e firea umana. Cu totii gandim:" ce bine ca e sanatos", iar uneori descoperim ca lucrurile nu sunt ceea ce par.<br />
<br />
Si nu stim de ce am fi capabili pentru copiii nostri. <b>Putem face mult mai mult decat credem</b>. Foarte multe nu le putem schimba in viata asta, in timp ce altele stau cu totul si cu totul in puterea noastra. <b>Pentru un parinte nu trebuie sa existe :"nu pot".</b> Pentru ca altfel ne transformam in ingrijitori de copii si incetam a mai fi parinti.<br />
<br />
Pentru copiii nostri trebuie sa devenim cat de buni putem, sa fim exemple.<br />
Iar exemplul incepe de acasa. Tocmai de aceea mie imi place la nebunie <a href="http://www.adihadean.ro/2012/05/pe-vremea-cand-femeile-stapaneau-bucatariile/">textul acesta</a> . Totul in viata viitorului adult incepe de la familie, de la modul in care ea se organizeaza; de la mancatul impreuna la masa la lucrurile pe care copilul le vede la mama lui si la tatal lui si la care se va gandi cu drag (sau nu) mai tarziu. De atmosfera din casa isi va aduce copilul cel mai bine aminte. Iar atmosfera asta poate avea miros de cozonaci, de Craciunuri frumoase, de veselie sau dimpotriva, de lacrimi.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtJbsL50Go3ravm4F87cGy3_EMrJ-_nFlkxhXN6PIcO_kSK1VAQf22S23ePUl53iBfXtE1UtD_hieniyezT7hRRreEl-xL8priPfXaJCh8NGNfBAuPyI7LktflKnan2-XaHKDpjBabuKnu/s1600/DSC_6050.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtJbsL50Go3ravm4F87cGy3_EMrJ-_nFlkxhXN6PIcO_kSK1VAQf22S23ePUl53iBfXtE1UtD_hieniyezT7hRRreEl-xL8priPfXaJCh8NGNfBAuPyI7LktflKnan2-XaHKDpjBabuKnu/s1600/DSC_6050.JPG" height="320" width="208" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Am intrat in multe camine, in unele atmosfera e frumoasa si exemplele bune, in altele, sunt nevoita sa recunosc ca lucrurile nu stau prea grozav. Si ma gandesc ca David (care aparent a pornit cu un mare dezavantaj in viata) va fi mult mai echilibrat emotional decat copii tipici care au familii disfunctionale.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
David vede cat de mult muncim, noi, mama si tatal lui, fiecare cu ce poate si la ce se pricepe mai bine. Si sunt convinsa ca asta ii va da un exemplu bun. <b>Pe langa sfaturile si vorbele care unui copil ii pot parea goale, mai e puterea exemplului.</b> El sigur vede daca parintii o iau pe calea dreapta sau nu, daca muncesc sau viseaza la castiguri facile, daca ii trateaza cu consideratie pe cei din jurul lor sau nu, ce fel de prieteni au si ce ii leaga in aceste prietenii.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuf5F5pE2q7lr5X2jSkBnFfef5KTGEBv3jm2scE-viA4IJGjjF_AzhRwO7u49ASmF7hwSA0WRa8oPRPg296ThLu3hCuEoO1PWU0oceZ3fYqwIJH9t6_YWOnkzH6FdPhiaDrjf181kDNP93/s1600/DSC_6053.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuf5F5pE2q7lr5X2jSkBnFfef5KTGEBv3jm2scE-viA4IJGjjF_AzhRwO7u49ASmF7hwSA0WRa8oPRPg296ThLu3hCuEoO1PWU0oceZ3fYqwIJH9t6_YWOnkzH6FdPhiaDrjf181kDNP93/s1600/DSC_6053.JPG" height="320" width="256" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Nu exista practic o reteta in a creste si educa un copil tipic sau unul cu autism dar un lucru e sigur: PARINTII sunt mult mai importanti decat credeti. Un terapeut bun valoreaza mult, dar daca el nu poate face echipa cu parintii, progresele vor fi mai lente in cazul unui copil cu deficiente.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTUmCMK3HiUVpby_iA4ws12LDZ7Mk-FT6mN-vbyKbDiD_3u67Zn57acACb2wvd_qFLe7NLzVMxIcUGREUFkwBSeRVgvFOqpyFbC2u_lsEfgiXGzshPU50ivT2YjOQZ90kzzhP4r2LJnagm/s1600/DSC_6033.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTUmCMK3HiUVpby_iA4ws12LDZ7Mk-FT6mN-vbyKbDiD_3u67Zn57acACb2wvd_qFLe7NLzVMxIcUGREUFkwBSeRVgvFOqpyFbC2u_lsEfgiXGzshPU50ivT2YjOQZ90kzzhP4r2LJnagm/s1600/DSC_6033.JPG" height="155" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Avem un copil minunat, iar pentru noi el a fost cel mai important din prima clipa. Nu confortul nostru, nu vacantele noastre, nu hainele pe care le imbracam. Pentru ca daca am fi pus pret pe cele din urma, sigur David nu ar fi fost ce este astazi.<b> Noi am investit in el si nu in lucruri materiale pentru noi.</b> Sunt satula sa vad in jurul meu oameni care-si permit foarte multe cheltuieli pentru ei, dar nu pentru copiii lor.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<b><br /></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<b>Iar copiii isi aduc aminte de astea cand devin adulti, ei tin minte absolut tot.</b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<b><br /></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjADcV1-6XGHQa3MvUzp8Ba1D1aIWHB6qBGOAcp3SHDdkhOx1U9-DM4Rt573PRgHD7JinP_adeRh9nhN8yjrwzcMnbeixxrCY947k05qXmqTEvLNiqameaPYf2_2pj71GgJWWZXJkTfViy6/s1600/DSC_6084.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjADcV1-6XGHQa3MvUzp8Ba1D1aIWHB6qBGOAcp3SHDdkhOx1U9-DM4Rt573PRgHD7JinP_adeRh9nhN8yjrwzcMnbeixxrCY947k05qXmqTEvLNiqameaPYf2_2pj71GgJWWZXJkTfViy6/s1600/DSC_6084.JPG" height="318" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Asa cum imi amintesc eu cate ar fi putut ai mei sa faca pentru mine si nu au facut. I am a self-made woman in cea mai mare parte. Iar experientele negative si naivitatea de a alege cei mai nepotriviti oameni langa mine in tineretea mea le-o datorez in mare parte. <b>Pentru ca am pornit de acasa nestiind nimic despre lume.</b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Si totusi, am facut si alegeri bune, insa doar dupa ce am invatat pe propria piele ca nu tot ce zboara se mananca, asa cum spune o vorba inteleapta <b>Pe copii nu poti sa-i scutesti de suferinta, dar pot pleca de acasa cu un bagaj emotional bogat </b>care de cele mai multe ori ii va ajuta sa aleaga intre oamenii care sunt potriviti pentru ei si cei care sunt nepotriviti.<b> Increderea in sine</b> pe care parintele trebuie sa o sadeasca in copil poate face minuni la maturitate asa cum lipsa ei poate produce dezastre, lasand viitorul adult prada celor mai crancene deziluzii.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Asta a fost despre "parenting" sau calitatea de a fi parinte. Asa, pe scurt, la ceas de Craciun si An Nou din partea cuiva care a acumulat destul de multa experienta de crestere a unui copil special ...</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-50274911232007863472014-11-29T01:10:00.000-08:002014-11-29T01:10:13.586-08:00Si daca...?<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Intoadeauna mi-am dorit doi copii, fete sau baieti, putin conta, doar sa fie doi. Sa nu creasca un copil singur si mai ales, daca se poate, cand eu nu voi mai fi sa nu ramana singur pe lume. Iar dupa sosirea lui David, m-am intors atat de repede la serviciu incat n-am apucat sa-mi dau seama ce m-a lovit printre "target"-uri, "procedures", "KPIs" si o echipa de condus. Dupa primii doi ani ai lui David, a devenit clar ca e un copil " dificil" si am inceput sa ne punem intrebari. Iar dupa diagnostic ar fi fost nedrept sa ma gandesc la asta cand aveam un copil de adus in lumea noastra. Si anii au trecut chiar si pentru noi foarte repede.<br />
<br />
Am inceput sa ma gandesc serios la un al doilea copil acum vreun an jumate cand mi-a fost clar ca David intelege cum functioneaza lumea.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg32UFulAfvE5ExyRnt2_TEkX11VVe_0gK_1SA8NfDOgtRdSVbD5HJQhPZ00JD_jT5OsJre5_3F1NzXWC8Gb3S8oQBCyqQJgYudP5Z2qv4iHhSYYwQzTwBtxC9hZxGFeoQF24HtA5yKyhbM/s1600/ACTIV+DAVID+019.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg32UFulAfvE5ExyRnt2_TEkX11VVe_0gK_1SA8NfDOgtRdSVbD5HJQhPZ00JD_jT5OsJre5_3F1NzXWC8Gb3S8oQBCyqQJgYudP5Z2qv4iHhSYYwQzTwBtxC9hZxGFeoQF24HtA5yKyhbM/s1600/ACTIV+DAVID+019.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Daca am avut dubii? Daca m-a dominat teama ca nu va fi bine ? Nuuu... Nu m-as fi pornit pe acest drum daca mi-ar fi fost frica.<br />
<br />
Acum ca fratiorul/surioara lui David e pe drum, eu nu fac decat sa traiesc cu bucurie fiecare clipa, fie ca am zile mai bune sau mai rele.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBggQNz0dhsTGnZCPp4gcy9Ba2_ooxrwvjmxEbccWr7upSbHuWLraes3aWl_u3KDrbuKlUEKNsYZ4UFtmDzyk9zu1EklvCIHCgDjf6Zzu2V3INPMp-JsOqsKnWOj7cfUEggl2yrLNNdH83/s1600/ACTIV+DAVID+021.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBggQNz0dhsTGnZCPp4gcy9Ba2_ooxrwvjmxEbccWr7upSbHuWLraes3aWl_u3KDrbuKlUEKNsYZ4UFtmDzyk9zu1EklvCIHCgDjf6Zzu2V3INPMp-JsOqsKnWOj7cfUEggl2yrLNNdH83/s1600/ACTIV+DAVID+021.jpg" height="320" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Nu, nu sunt inconstienta, da, ar putea fi tot cu copil cu autism sau Doamne fereste de mai rau, dar CRED ca exista lucruri pe care nu le pot controla, asa ca, de ce mi-as face griji? Prefer sa ma bucur de tot ce mi se intampla. Il las pe medicul meu sa se stresez la culme, pe mine ma apuca rasul :P</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Si daca ? Si daca va fi ca David?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Nu exista un alt raspuns decat ca vom face aceleasi lucruri pe care le-am facut pentru David. Noi ne-am dus "meseria" de parinte acolo unde credem ca trebuie sa fie, unde nu e loc pentru ezitari si asa-zisul "timp pentru noi". </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Iar o sa se supere prietenii pe mine ca absolutizez statutul de parinte. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Dar cred ca sunt neinteleasa mai degraba. Sa te dedici copilului nu inseamna nici ca nu mai muncesti, ba dimpotriva, ca doar va scrie cineva care e ocupat 11 ore pe zi, DAR mai are timp sa se ocupe putin seara de copil, sa-i pregateasca cu mandrie hainele pentru scoala, sa-i verifice penarul, sa gateasca. Simt ca mai degraba, un parinte bun isi foloseste la maximum potentialul pentru a-l deprinde pe copil obiceiurile sanatoase: mancatul la masa si formarea unor gusturi alimentare sanatoase, implicarea in activitati gospodaresti si responsabilizarea copilului.<b> Iar ca sa-l responsabilizezi, trebuie sa fii un exemplu, parinte! </b>Copilul vede in familie ca mama sau tata gatesc, ca fac curat, ca citesc, etc, toate acestea copilul le interiorizeaza. Cand am inceput sa gatesc, la maturitate, schiar foarte tarziu, vedeam cu ochii mintii ce facea mama in bucatarie, cum transa carnea, cum sota legumele, cum prepara gemul de macese.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Si da, David stie sa umple o groapa mica cu mortar si sa-l niveleze destul de bine :P</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<b><br /></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-2NlJ_I-KXLFyAx0dfFZhAYNfz2derjDiC50LVfvYMhCkzK6WiepOcvXihxy_ZZaBD_-Hl5900COntN7m0llxikTG2uMMqo81AGlUTPN00pXQbGF4IKRu3nSYt0pdo_HFqpmo6khrG76K/s1600/ACTIV+DAVID+029.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-2NlJ_I-KXLFyAx0dfFZhAYNfz2derjDiC50LVfvYMhCkzK6WiepOcvXihxy_ZZaBD_-Hl5900COntN7m0llxikTG2uMMqo81AGlUTPN00pXQbGF4IKRu3nSYt0pdo_HFqpmo6khrG76K/s1600/ACTIV+DAVID+029.jpg" height="198" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="text-align: left;">Iar daca ne-am dedicat asa primului copil, asa o sa ne dedicam celui de-al doilea, cand va veni.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<b><br /></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Asa ca vedeti voi, eu cred ca viata e asa cum trebuie sa fie si ca unele lucruri, cele mai importante, vin de SUS. Si mai cred cu tarie, am vazut-o la David, ca <b>ce e cu neputinta la oameni e cu putinta la Cel de Sus. Dar e adevarat ca D-zeu lucreaza prin oameni, iar noi am avut parte de cei mai buni.</b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
</div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-67844035457132269152014-11-12T11:12:00.001-08:002014-11-12T11:12:34.396-08:00Despre David la aniversare<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Povestile despre el nu se vor termina niciodata, pentru simplul fapt ca e un copil extraordinar, dincolo de diagnosticul lui. Daca n-ar fi fost asa si nu ni s-ar fi dat lumea peste cap, probabil nu i-as fi dedicat un blog. As fi fost doar o mama mandra de puiul ei. Dar pentru ceea ce el a reusit sa realizezein ultimii patru ani, cred ca merita sa fie cunoscut de cat mai multi.<br />
<br />
Pentru ca David e un exemplu de perseverenta intr-o tara in care deviza pare a fi " merge si-asa". A daramat bariere si a invins prejudecati referitoare la copiii autisti, isi integreaza lumea noastra cum poate mai bine si nu-si doreste mai mult decat sa fie la scoala, printre copii.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtJaQ_aJ3nr3STBfzeHViM8VepWjby_zM0uFjyl-l5D745LSZI9o0Cw_CRFtLTcVSyl11U_Fury4TYYm9QZ6WmIE0AqiNU6DwQm_JN2A0SQ_0hureWCEpRTZiJs9U3C68PbttaiVpj8kLl/s1600/DSC_4815.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="222" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtJaQ_aJ3nr3STBfzeHViM8VepWjby_zM0uFjyl-l5D745LSZI9o0Cw_CRFtLTcVSyl11U_Fury4TYYm9QZ6WmIE0AqiNU6DwQm_JN2A0SQ_0hureWCEpRTZiJs9U3C68PbttaiVpj8kLl/s320/DSC_4815.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Acum are 7 ani. Merge in clasa pregatitoare. Ii place. Are abilitati clar orientate pe partea logico-matematica si mai putin pe parte verbala ( pe care noi vom continua sa o dezvoltam).<br />
<br />
Cele mai multe zile sunt bune, dar are uneori zile ( sau jumatati de zi) proaste: e opozitionist, nu se poate concentra, daca zici alb, pentru el precis e negru, pune intrebari stereotipe, roade creioane, jucarii, e insomniac si peste masura de meteo-sensibil. <b>Sa nu uitam ca autismul este o conditie pentru intreaga viata dar pe care copilul in drumul lui spre varsta adulta o poate controla. Au reusit sa faca asta destui adulti despre care am citit si care sunt ceea ce numim "oameni realizati".</b><br />
<b><br /></b>
<b>Asta imi doresc pentru copilul meu, sa devina un adult echilibrat si implinit.</b><br />
<b><br /></b>
Noi mai avem de trecut peste multe.<br />
Si stiti ce detest cel mai mult? Atitudinea specialistilor: psihologi, neurologi, psihiatri care pe langa ca nu te ajuta cu nimic, decat sa-ti dea niste hartii pe care le platesti ( desi pentru copiii ca ei, serviciile are trebui sa fie gratuite, asa zice legea) nu stiu cum sa faca sa-ti arate ca <b>degeaba te lauzi tu, stiu ei mai bine ca tine, parinte, cate parale face copilul tau</b>. Din seria asta amintesc afirmatii trecute si prezente de genul :<br />
<br />
" Acest copil trebuie sedat cu haloperidol, altfel nu veti face om din el" - ni s-a spus cand David avea 3 ani si 4 luni si incepuse sa tipe in cabinet dupa ce a asteptat 2, 5 ore in fata usii. Nu l-am sedat, si nici n-am mai calcat pe acolo.<br />
" Probabil va face fata in primele clase in scoala de masa, dar nu garantez ca si mai departe"...(anul trecut din gura unui psiholog cu doctorat)<br />
"Mai aveti de recuperat pe verbal !" ( credeti ca nu stiam?), "precis vorbiti maghiara cu el" ranjeste acelasi psiholog ( nu e adevarat, vorbim doar romana) "Pe partea asta de inteligenta matematica e la nivel superior" Aha, acum nu-i mai prevede un viitor in scoala speciala??!<br />
"Hai sa-i facem un EEG, zice neuro-psihiatrul ce-l vede de 3 ani... iar la interpretare, arunca o privire fugara pe hartii, vai, vedeti, are numai linii ascutite, are traseu iritativ"<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVWv2P6yhTWqzPBaJV97_DFWabZkPFWCSSeq9SN72105pF9CdA7HYhfDhQjdkjFSXlOlf1MNvuopSrZ2se_rBjU71ij26Uy8xggWuC5gvHu6KBE4CiGPCp-k7CBleiKTtDqMS8h7Vz8RhI/s1600/tata+si+david+joc+si+negrut+003.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVWv2P6yhTWqzPBaJV97_DFWabZkPFWCSSeq9SN72105pF9CdA7HYhfDhQjdkjFSXlOlf1MNvuopSrZ2se_rBjU71ij26Uy8xggWuC5gvHu6KBE4CiGPCp-k7CBleiKTtDqMS8h7Vz8RhI/s320/tata+si+david+joc+si+negrut+003.jpg" width="240" /></a></div>
<br />
Intreb daca e epileptic sau nu. Pai nu stia sa spuna: "aaa, poate asa e el, sau poate e creierul inca in dezvoltare si imatur !" (nu mai spuneti, ce concluzie desteapta!)<br />
<br />
A trebuit sa ma intorc la lecturi in engleza, la reviste de neurologie ce rezuma studii din SUA: 66 % dintre copiii cu autism au traseu EEG iritativ fara a avea crize epileptice pentru ca o emisfera ( de obicei cea stanga e mai dezvoltata decat cealalta si neurotransmitatorii sunt in alte doze decat la persoanele tipice)<br />
M-am mai linistit.<br />
<br />
<b>Dar pana cand? Vreau medici si psihologi intregi la minte si la suflet!</b><br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-80778235877645298332014-10-23T00:45:00.000-07:002014-10-23T00:45:24.636-07:00"Iesirea din autism" la TVR Cluj<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
La asta nu ma asteptam. Am mai fost eu invitata pe la televiziuni clujene sa vorbesc despre meseria mea care e atat de frumoasa si care, sper din tot sufletul ca ajuta oameni si aduce bucurie.<br />
<br />
De data asta, si-a adus aminte Ovidiu Damian de David si de blogul despre el si m-a invitat la <a href="https://www.facebook.com/FaraPrejudecatiTV?fref=ts">Fara Prejudecati -TVR Cluj</a> , emisiune dedicata persoanelor cu dizabilitati.<br />
Este singura emisiune din Romania care se mandreste cu trei reporteri cu Sindrom Down.<br />
<br />
Am avut bucuria de a fi alaturi de Milena Pruna in studio. Milena este presedinte al <a href="http://www.autismtransilvania.ro/">Asociatiei Autism Transilvania</a> din Cluj-Napoca si mama minunatei <a href="http://citynews.ro/eveniment-15/muzica-roz-unei-feti%C5%A3e-cu-auz-absolut-221721">Mara</a> .<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPlS0Qvah4ja3XsfxylFxzKM1j7racssDRL_kbk_zucq5hB2UlrDqB96L-7tKTpXR6y-kRFXm5nNxD6IUR-IsPtY_jXOK00TDoDKIMzxnuT7CRPYVvTf2keTdGebQMpLGpXhD4Df8sMQhM/s1600/mami+tvr+cluj.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPlS0Qvah4ja3XsfxylFxzKM1j7racssDRL_kbk_zucq5hB2UlrDqB96L-7tKTpXR6y-kRFXm5nNxD6IUR-IsPtY_jXOK00TDoDKIMzxnuT7CRPYVvTf2keTdGebQMpLGpXhD4Df8sMQhM/s1600/mami+tvr+cluj.jpg" height="213" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
Mai mult decat atat, in studio au facut livetext blogging patru bloggeri clujeni: <a href="http://aronet.ro/live-faraprejudecati-din-studioul-tvr-cluj.html">Andrei Aronet</a> , <a href="http://www.ciulea.ro/faraprejudecati/">Dan Ciulea</a> ,<a href="http://groparu.ro/live-blogging-fara-prejudecati/?fb_action_ids=959864197373583&fb_action_types=og.likes&fb_source=feed_opengraph&action_object_map=%7B%22959864197373583%22%3A968722906477069%7D&action_type_map=%7B%22959864197373583%22%3A%22og.likes%22%7D&action_ref_map=%5B%5D">Radu Bazavan</a> si <a href="http://danielrus.ro/2014/10/20/fara-prejudecati-o-emisiune-unica-in-europa-la-tvr-cluj/">Daniel Rus</a><br />
Multumesc, <a href="http://www.ciulea.ro/">Dan Ciulea</a> , pentru poza !<br />
<br />
Sa nu-l uitam nici pe <a href="http://cristianchinabirta.ro/2014/10/20/cevrajimaifacbloggerii-niste-clujeni-o-ard-cu-faraprejudecati/">Cristian China Birta</a> care s-a declarat incantat de "vrajile" bloggerilor clujeni.<br />
<br />
Emisiunea poate fi vazuta <a href="http://www.tvrplus.ro/editie-transilvania-la-zi-271645">aici</a><br />
Eu va recomand sa o vizionati pe toata ( nu are mai mult decat 50 de minute) pentru a intelege intreg contextul si de eu, mama lui David, am avut onoarea de a fi alaturi de acesti oameni minunati in studio-ul TVR Cluj.<br />
<br />
<br />
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-1447102111095656472014-10-11T07:52:00.000-07:002014-10-11T08:01:51.895-07:00Ultima sesiune de terapie - David si Moni<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
Ca viata este ciudata, uneori, nu mai e nevoie sa v-o spun. Si de multe ori, oameni cu care am pierdut legatura ( vorbesc de cea sufleteasca) au revenit in viata si inima mea. Asa s-a intamplat si cu Moni. Parca nu ne-am fi vazut de ieri....<br />
<br />
Iar pe David nu-l mai intereseaza acum decat: cind vine si George (baietelul ei) la noi, ca noi am fost deja si cand poate sa doarma din nou la Moni. Ea a fost multa vreme "his person", omul lui de referinta in care a avut incredere si pe care l-a urmat indeaproape in drumul lui spre lumea noastra.<br />
<br />
Moni mi-a trimis ultima inregistrarea din ultima lor sesiune de lucru, era martie 2012 iar David avea 5 ani si 4 luni.<br />
<br />
<a name='more'></a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/Eq8XljwjmXI?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
V-a placut?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1116653024720579421.post-54339686250118873602014-09-15T08:32:00.000-07:002014-09-15T08:32:11.924-07:00Prima zi de scoala<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
La ziua asta m-am tot gandit. Orice parinte se gandeste la ea cu emotie. Am indraznit sa ma gandesc tot la asta si dupa ce am primit diagnosticul. Gandeam asa: ne-au mai ramas 4 ani pana la inceperea scolii. Trebuie sa facem totul, Doamne Ajuta! Si cred ca a ajutat mai mult El decat am putut noi sa facem. <b>Astazi mi-am adus aminte de toti oamenii care ne-au iesit in cale si care au pus ceva din sufletul lor in David.</b><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijlceu3hjqclDRkawLYuP0cKrsN9Mj0Kh1WkDa_KNH19tUm1Vq4yeRUEcLPZd7iit6DKKt_HOiV2Q0srLEuXospWdZczaI2kqbH8w5-s66of_Vaf6DF1rvaJzPnVLExiQ4roiwlG9bJ_LD/s1600/DSC_2031.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijlceu3hjqclDRkawLYuP0cKrsN9Mj0Kh1WkDa_KNH19tUm1Vq4yeRUEcLPZd7iit6DKKt_HOiV2Q0srLEuXospWdZczaI2kqbH8w5-s66of_Vaf6DF1rvaJzPnVLExiQ4roiwlG9bJ_LD/s1600/DSC_2031.jpg" height="320" width="212" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="text-align: left;">Scoala din Gilau e bine organizata. Copiii de clasele 0-4 invata la "scoala veche", asa cum ii zice numele a fost prima cladire ce a servit drept scoala in Gilau. Acum de-abia poate cuprinde scoala primara. Chiar daca e "veche", nu va speriati; salile de clasa , cel putin la pregatitoare, sunt impecabile, proaspat , zugravite, cu geamuri termopan care se izoleze bine, cu parchet si mobilier noi. Incalzirea se face prin centrala, teracotele au ramas ca decor, am impresia.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="text-align: left;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Asadar avem o cladire si o curte ocupata doar de scolari mici. Intre orele 8-12 poarta este inchisa. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Am fost primii in clasa, nu ne-am mai dus la "scoala noua" la serbare, ci am preferat sa mergem direct la clasa. David si-a cunoscut doamna invatatoare ( nu a mai ajuns in clasa domnului invatator), dar sunt sigura ca se vor intelege bine. Este in clasa pregatitoare C (sistemul s-a pastrat: A, B, C) la "Liceul Teoretic Gelu Voievod" din Gilau.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyi2UWiBeojymOEhhd-cqo-7geeQDmcUXNG9nCtg8E7IOjVkB_1c9Sd9TaQu7S9gpYnfsa_pwJs6lV05vG73rIqf0FR-wJnrwH3uloMcZgknd1UAekKMYSNrvIqBHEv39vLnc_v1RTXRlc/s1600/DSC_2020.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyi2UWiBeojymOEhhd-cqo-7geeQDmcUXNG9nCtg8E7IOjVkB_1c9Sd9TaQu7S9gpYnfsa_pwJs6lV05vG73rIqf0FR-wJnrwH3uloMcZgknd1UAekKMYSNrvIqBHEv39vLnc_v1RTXRlc/s1600/DSC_2020.jpg" height="320" width="212" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
David a raspuns: "prezent" cand si-a auzit numele strigat de D-na invatatoare ( desi mie imi parea absent si cam preocupat de copii). Cu toate astea, era concentrat la ce se intampla in jurul lui.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieps-wsguHpbnnrWQthyphenhyphenLf4ytN0IpGdC7jyywOqZV4PuA7BreT-8kZMhA0zd0vCpyGocZHK4G0Zb1YK5NAkeSWcyB-hIpMf0cD-w2h5pDIDTWFiRz3qWtYzd23JZOgE4TfWtMpmCkURp71/s1600/DSC_2026.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieps-wsguHpbnnrWQthyphenhyphenLf4ytN0IpGdC7jyywOqZV4PuA7BreT-8kZMhA0zd0vCpyGocZHK4G0Zb1YK5NAkeSWcyB-hIpMf0cD-w2h5pDIDTWFiRz3qWtYzd23JZOgE4TfWtMpmCkURp71/s1600/DSC_2026.jpg" height="200" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Este greu de explicat ce inseamna ziua aceasta pentru parinti ca noi. <b>Sa ai un copil care sa poate merge in scoala de masa fara insotitor este visul oricarui parinte de copil autist.</b></div>
<div class="separator" style="clear: both;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Insa toata lupta pentru David a insemnat o alergatura continua si o organizare fara cusur din partea familiei</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Ca parinte n-ai nici o scuza sa nu te bati si sa nu faci ce e mai bine pentru copilul tau. Noi asta am facut, cat am putut. Fiecare dintre noi doi, cele doua jumatati ale lui David, am incercat atat cat ne-au tinut puterile sa muncim pentru el. Iar daca al lui tata s-a ocupat de el acasa, eu am muncit in afara. Si am redus la minimum toate cheltuielile ce ne priveau pe noi parintii pentru a investi cat mai mult in David - cu tot ce a insemnat asta: terapie, transportul pana in oras, jocuri, carti, jucarii.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
E greu ca mama sa ajungi la aproape 7 seara acasa. Serile sunt scurte mai ales daca vrei sa mai lucrezi ceva alaturi de copil. Iar daca vrei sa te simti si gospodina; sa speli, cureti, gatesti, sa organizezi casa; atunci e cu atat mai greu. <b>Dar nimic nu merita mai mult pe lumea asta decat sa faci lucruri pentru cei dragi.</b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxL20TWpzTMOZRSh76UBXqU7JMjULZ0PkCwhm015e9oSX0BvGA5WjTcLPzvzMQ7Yw8lC2TCrDsesgYYBdACbMMbny7XAIuhvzrPrnL6QJ8GqOs1ySvhFecJZ0KIgWOmPHvpwMNPn6DOeMo/s1600/DSC_2023.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxL20TWpzTMOZRSh76UBXqU7JMjULZ0PkCwhm015e9oSX0BvGA5WjTcLPzvzMQ7Yw8lC2TCrDsesgYYBdACbMMbny7XAIuhvzrPrnL6QJ8GqOs1ySvhFecJZ0KIgWOmPHvpwMNPn6DOeMo/s1600/DSC_2023.jpg" height="212" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Speram intr-un an scolar frumos in care David sa infloreasca si mai mult.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br /></div>
Marina Neciuhttp://www.blogger.com/profile/14705901645369847931noreply@blogger.com1