duminică, 10 ianuarie 2016

Certurile cu David

De multe vreme mi-am propus sa scriu despre cum decurge o cearta cu David si cum ii place lui sa aiba mereu ultimul cuvant. Ce ma framanta pe mine este ca nu stiu cat de "normal" se cearta pentru un copil de varsta lui. Am mereu nevoie sa mi se reaminteasca cat de bine este si cat de tipic se comporta in majoritatea situatiilor. Eu nu mai pot fi obiectiva.

Cearta noastra de astazi n-a fost iesita din comun, totul a pornit de la faptul ca aseara s-a jucat pe tableta la care nu mai avusese acces cateva luni bune. Intotdeauna ajungem in acelasi punct si ii confiscam tableta pentru ca exagereaza, fie ca e tableta fie ca e telefon, devine insistent, vrea sa se joace cat mai mult. Sau descarca jocuri pana blocheaza memoria, cu alte cuvinte nu se conformeaza regulilor impuse de noi. Asa ca si-a pierdut privilegiul de a folosi tableta de multe ori in ultimii ani.
Astazi, de dimineata, primul lucru pe care il voia era tableta. I-am spus ca poate mai tarziu dupa ce se trezeste taica-su. Sa-l intrebe pe el. Ar fi vrut sa-l trezeasca atunci.. L-am rugat sa nu-l trezeasca ca e obosit. In plus i-am reamintit ca tati se va supara daca-l va trezi si nu va mai primi tableta.

Asa a fost. Stiam ca asta se va intampla.


miercuri, 9 decembrie 2015

Supereroi printre noi

Sunt mandra sa fac parte dintr-o asemenea echipa si sa scriu aici

Hiper si hipo - despre sensibilitati senzoriale

A inceput in primele zile ale noului an scolar. La inceput adulmeca lucruri, am crezut ca e ceva indus de o tulburare gastro-intestinala. Cea din urma se instalase pe fondul stresului resimtit la inceputul clasei 1. Avea cu siguranta emotii sa-si revada clasa, invatatoarea, colegii.


marți, 1 decembrie 2015

Totul despre David

De ceva vreme, sunt una dintre vocile de la "Totul despre mame"

Cred din tot sufletul ca am o responsabilitate, aceea de a ajuta mame si parinti aflati in situatii asemanatoare cu a noastra. Sunt sigura ca si David va intelege.


marți, 20 octombrie 2015

David si invatarea (1)

Ceea ce am observat eu ca parinte, ca David isi pierde repede concentrarea, ca oboseste repede, se vede si la scoala. E bine ca Dna invatatoare stie cu ce se confrunta si are grija ca David sa fie asezat cat mai aproape de catedra, departe de geam si usa ca sa fie cat mai putin distras.

Este cu siguranta dificil sa lucrezi la clasa cu un copil ca David si cu inca 26 de copii tipici pe langa el, dar pentru adevaratii profesionisti din invatamant nimic nu pare dificil.

duminică, 11 octombrie 2015

Primul calificativ

In fiecare octombrie, ma trece un asa un fior rece si neplacut, stiind ca David urmeaza sa fie evaluat pe fuga, dupa vreo trei ceasuri de asteptare, de catre neuropsihiatru si un psiholog.
 Am progresat de la  "nu stim daca va face fata in scoala de masa" la "nu veti avea probleme la scoala" (de masa, se-ntelege). Usurinta cu care specialistii romani dau diagnostice si ofera pronosticuri pe termen lung nu are egal. Investigatiile de mantuiala duc la concluzii si mai inepte. Asa ca in fiecare an astept cu interes "noutatile" despre David.

Anul asta nu m-am dus eu, a fost doar sotul, am aflat ca David "nu va avea probleme la scoala"; cognitia e adecvata varstei. Problemele, pe langa stereotipii si autostimulari, sunt din spectrul socializarii si al limbajului, care nu se ridica deocamdata la standardul varstei biologice.
De aceea e important ca un copil cu autism sa fie printre cei tipici.

Ce inseamna tipic pe la noi, pe la tara ?

David si-ar dori sa poata lipsi de la scoala si cand nu e bolnav. Sa poata spune si el colegilor cu satisfactie: "n-am venit la scoala pentru ca am avut treaba".

Dar David stie de la noi, parintii, ca educatia este foarte importanta  si ca e singura cale de a realiza ceva bun si frumos in viata. Deci, nu lipsim aiurea de la scoala.

E obisnuit cu munca si ii place sa faca lectii, sa scrie, sa socoteasca. Rezultatele incep sa se vada. Este primul calificativ primit de David la "Comunicare in limba romana".