luni, 28 octombrie 2013

Somnul de toamna sau despre insomnii, meteo-sensibilitate si ticuri nervoase

V-am mai povestit despre tulburarile de somn. Parintii altor copii cu tulburare de spectru autist ne spun ca suntem norocosi si ii cred. La noi tulburarea de somn e o disomnie  manifestata prin dificultatea de a adormi. Copilul deja obosit se agita in pat sau are o tuse nervoasa, nu se poate linisti si adormi. Sau uneori e aparent linistit dar nu reuseste sa adoarma.

Dar cand adoarme are un somn linistit care dureaza cam 9 ore si treizeci de minute...

Asa cum va spuneam, exista copii in spectru care abia reusesc sa doarma doua ore pe noapte; nu cred ca e nevoie sa amintesc despre importanta somnului pentru dezvoltarea armonioasa a unui copil.

Somnul si problemele lui...

Cum au inceput la noi?

A inceput pe cand nu stiam ca David era in spectru. La doi ani jumate  a incetat sa doarma de amiaza. Mai adormea doar accidental si atunci se trezea foarte prost dispus. Concomitent cu asta incepuse sa adoarma foarte tarziu: 1:00, 2:00 si 3:00 erau orele preferate pentru a adormi.




Pe medicul de familie din vremea aceea,  a lui David, nu-l prea interesa, David era doar un copil "lenes"...Si ne mai spunea ca nu stim noi sa-i impunem un program. Intr-adevar parea pentru neavizati un copil foarte lenes si incapatanat.

Astazi cand aud de asemenea copii lenesi care fie "refuza" sa umble,  sa manance solid ,  sa vorbeasca la varsta adecvata acestor etape, nu ma pot gandi decat la tulburare pervaziva de dezvoltare.

David este meteo-sensibil, calatoria cu masina prin doua judete alternativ unul cu soare si unul cu furtuna in vara ii schimbau lui David pana si expresia faciala pe masura ce intram sau ieseam din furtuna. Era incapabil sa articuleze vreun cuvant pe cand ne apropiam de marele nor de furtuna si redevenea tipic pe cand ne indepartam. Iar acesta a fost doar un episod, le vedem si acasa.

Cele doua sunt oarecum legate: adica trecerea de la un anotimp sau celalalt de la vara la toamna il da peste cap si se intampla uneori ca 2, 3 zile la rand sa adoarma dupa miezul noptii. Uneori ne prinde ora 1:00, pe el agitat pe mine nervoasa.

Iar in contextul oboselii extreme dezvolta uneori in timpul zilei un tic, al tusei nervoase. La intervale regulate pare sa tuseasca usor, ca si cum ar incerca sa-si curete gatul. Intervalul este de cateva secunde. Credeam ca nu constientizeaza asta. Dar mai nou zice:

-Vreau sa se opreasca, sa plece tusea!

Iar regula interventiei in autism nu este interzicerea unei actiuni si redirectionarea ei. Ceea ce uneori nu fac, uneori  chiar ii interzic unele stimulari sau stereotipii ( acum imi vor sari in cap toti specialistii in terapie comportamentala). De cele mai multe ori chestia cu interzisul chiar functioneaza la David. Asa, ca sa stiti :)

Un tic este greu de redirectionat si aici actionez pe bajbaite din instinct din ceea ce am citit pe site-uri straine.

Ce functioneaza?


  1. Stransul in brate, aplicarea de presiune asupra corpului ( cunoasteti celebra masina de imbratisat, creatia lui Temple Grandin ?   vedeti, aici 
  2. Respiratia adanca, il rog sa respire profund
  3. redirectionarea prin joc sau choiar activitate intelectuala ( cand nu e deja seara tarziu)


Uneori functioneaza, alteori nu. Pentru cei din jur e ca picatura chinezeasca tusea asta. Pic, pic....

Si pe fondul acestor manifestari intense de insomnii, ticuri, anxietate; David face niste progrese incredibile. E ca si cum sistemul lui nervos ar fi supraincarcat si trebuie cumva sa se elibereze.

De la un copil care la 3 ani avea o dezvoltare globala sub un an, am ajuns ca la aproape 6 ani sa aiba o dezvoltare globala de peste 5 ani ( ultimul Test Portage pe care l-am facut mi-a aratat un nivel global de 5 ani si 6 luni)


My son, my hero!








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu