Vesti noi

joi, 21 martie 2013

Despre o altfel de pierdere

Cati parinti pot sa spuna ca datoreaza viata copilului lor altcuiva? Ca ii vor ramane indatorati pe vecie ca le-a smuls copilul din cel mai intunecat hau: autismul? Eu pot spune asta : MULTUMESC MONI CA NI L-AI REDAT PE DAVID!

Cred ca era menit sa se intalneasca: David si Moni. Ea a fost prima persoana de care s-a atasat dupa noi parintii. A fost omul care i-a dat aripi sa depaseasca atatea obstacole autiste si caruia i-am incredintat copilul cu inima usoara. Cand e cu Moni sunt linistita.

Nimic nu e mai aventuros pentru David decat sa se pregatesca pentru mersul la Moni: sa-si puna intr-un mic bagaj cateva hainute iar in rucsacul lui doua plusuri dintre care unul e obligatoriu Paul. Iata-l acum 3 zile jucandu-se de-a plecatul la Moni: haina imbracata cu truda, caciulita pusa invers, rucsacul in mana si slapi in picioare.

sâmbătă, 9 martie 2013

Hinta palinta sau despre (dez) integrare senzoriala

Uneori mi-e greu sa scriu despre David, mai ales in perioadele in care el nu functioneaza optim. Atunci sunt obosita de efortul de a-l trage din groapa adanca in care pare sa cada. Pot  fara exagerare sa compar  efortul asta cu a incerca sa scoti pe cineva afara dintr-o prapastie. Un hau adanc si necunoscut, asta e autismul.