joi, 3 ianuarie 2013

David la dentist sau mic episod de integrare senzoriala

"Are o carie" a decretat tati intr-o seara de noiembrie. M-am uitat si eu in gurita lui David, n-am vazut nimic de genul asta si m-am linistit.
Ma apucase groaza, stiam ca va veni ziua in care va trebui sa mergem la un control. Destul de putini copii nu au macar o carie la 5 ani.

Am fost o mama destul de atenta cu alimentatia si igiena dentara a lui David. Nu cred ca a gustat ciocolata decat dupa 3 ani, I played by the rules. Periuta si pasta cand le-a acceptat, cand nu. Adica au fost perioade de cateva luni in care nu a acceptat sau perioade in care spalatul pe dinti era deficitar. Totusi de cateva luni il spal pe dinti si dimineata si seara. Prefer sa o fac eu deocamdata ca sa fiu sigura ca e un proces bine facut.

Dar sa revenim la dentist.


A fost o perioada buna sa-l ducem pentru ca si eu si sotul mergem la dentist in mod regulat. Asa ca dupa ce in prealabil l-am avizat pe medicul dentist de la Clinica Samus din Gilau despre persoana lui David ne-am hotarat sa-l aducem intr-o vizita.

Vizita cu mami si cu tati.
Pe cand noi intram medicul iesea putin din cabinet. Asistenta tanara il pofteste pe scaun ii arata cum functioneaza apa, David incepe sa manevreze butoanele cu incantare.

Vine si medicul si dupa micile intrebari uzuale despre nume si varsta il intreaba:

"David cati dinti ai?"
David cu un deget in gurita numara : "unu, doi, tei, patu, cinci, sase, sapte, opt"

I-a dat in manute intai instrumentele ( alea neascutite) dintre care oglinda a fost preferata lui David.

"Aaaaaaaa" a deschis David gurita. Si da, caria pe care eu nu am vazut-o era acolo, din pacate.

Asta a fost prima sesiune. Medicul mi-a promis ca va incerca sa faca interventia  daca David sta cuminte. "Sta oare?" se intreba el.
Mai exista optiunea unui cabinet mai specializat in care copilul sa inhaleze gaz ilariant. Pentru noi nu a fost o optiune potrivita. E preferabila o mica injectie decat asa ceva care sa afecteze intreg sistemul nervos central.

Recomandarea medicului a fost sa-l aducem cu noi cat de des putem sa se obisnuiasca cu atmosfera, cu actiunea.

Noi am mers mai departe de atat: in ziua primei  vizite i-am explicat ca vom mai merge curand ca sa-i repare "nenea dentipsu" maseluta cariata. Ca o maseluta are o gaura, ca acolo sunt microbi care o strica ...

Ca nenea are o "albinuta" si un "bondar" cu care repara maselute cariate.

"Nu pisca" a venit replica lui David la explicatiile despre albinuta. Logic, el stie ca albina are ac si ca inteapa.

L-am linistit spunandu-i ca nenea il da cu un spray si ca nu doare. De injectie nu am pomenit ci doar de anestezie care amorteste maseluta :D

Asa ca motivul "nenea dentipsu" a functionat ca santaj sentimental:" daca nu mananci tot, nu te primeste nenea dentistul" etc

Si s-au dus baietii astazi . Daca la prima vizita am fost si eu, apoi acela a fost motiv pentru David sa ne vrea pe amandoi lipiti de el. E mai linistit cu un parinte cand merge undeva. Dar eu sunt "transparenta" emotional si nu vreau sa transmit emotiile.

Asa ca s-a dus tati, a transpirat si el de emotii. David a stat cuminte.

De speriat s-a speriat putin cand a pornit freza, cand a fost ridicat si lasat pe sapte cu scaunul. A tresarit, a fost incurajat si a trecut peste teama.
A avut etape in care se speria de lucruri familiare, vant frunze si crengi miscandu-se, nu putea integra senzorial anumiti stimuli sau avea o nevoie exagerata de a da televizorul sau muzica la maximum sau dimpotriva sa dea volumul pe mut. Astazi e capabil sa gestioneze stimuli care sperie si copiii tipici. Iar asta e integrare senzoriala tot mai buna.

Cu tati de o mana si cu Goofy in cealalta mana asa a stat. Ii dadusem de acasa lui David misiunea sa-i repare dintii si lui Goofy. Stiti ca Goofy a lui Disney are doar 2 dinti mari si lati, nu? Asa e si plusul nostru Goofy!

A stat cuminte la interventia care a durat cam 10 minute. Singura chestie neplacuta a fost ca si-a muscat singur buza de jos din cauza anesteziei si i-a curs sange. Chir si asta gestioneaza bine, spune ca il doare dar nu se plange excesiv.

De-abia cand i s-a umflat buza foarte rau a inceput sa se smiorcaie. Il invat sa aiba rabdare ca trece, toate trec. O compresa rece, Plantagingival si miere aplicata pe buba, ceai de musetel si galbenele si va trece. Trebuie!!!

Iata cateva sfaturi apropo de vizita la dentist, mai ales de prima, mai ales daca aveti un copil atipic.

1. Vorbiti despre dinti si ingrijirea in timpul periajului. Chiar daca aveti un copil inca non verbal, nu puteti fi siguri de cat intelege. Poate mai mult decat credeti! Incercati sa spalati copilul pe dinti atat dimineata cat si seara.

2. Prima vizita la dentist e intotdeauna de acomodare: nu fortati copilul sa stea in scaun daca nu vrea. Lasati-l sa exploreze putin cabinetul si nu uitati ca alegerea medicului este de asemenea importanta. Alegeti un medic priceput, rabdator si de preferinta care are propriul copil/copii acasa. Medicul trebuie sa devina un prieten al copilului si trebuie sa stie ce e acela un copil din proprie experienta crescand unul :)

3. E posibil sa aveti nevoie de mai multe vizite pana copilul accepta sa se aseze pe scaunul dentistului. Vizitele sa fie dese ca sa se acomodeze rapid  si sa nu le uite. Mersul la dentist trebuie anuntat ca o sarbatoare, e ceva deosebit de care copiii cuminti au parte.

4. Luati jucaria preferata cu voi, recomand una cu dinti de reparat cum ar fi Goofy!

4. Tot la prima vizita ar fi grozav sa atinga instrumentele neascutite si nepericuloase.

5. Tineti copilul de mana, explicati mereu tot ce se intampla. Freza e "albinuta " sau "bondar" aspiratorul poate fi trompa unui elefantel :)

Nu exista o reteta perfecta insa dragostea voastra de parinti poate birui multi monstri. Sa aveti sanatate si rabdare!








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu