miercuri, 26 decembrie 2012

Un trimestru de gradinita, serbare si Craciun

E timpul sa tragem linie dupa atatea emotii. Asta pot face: bilanturi; planuri nu mai fac demult. In orice caz nu in ceea ce-l priveste pe David. Am invatat ca autismul rezerva surprize si ca de multe ori e greu sa-l discerni pe David  acolo, in starile lui de neinteles in care e belicos pana in panzele albe.

In afara de zilele astea sunt din fericire si altele care confirma munca asta multa. Vorba  lui Moni: "copilul asta a tras atat de mult de el, s-a straduit enorm." Mai mult nu i-am putea cere.

La serbare...



...a fost doar tata . In gradinitele de stat micute asa cum e a noastra la Gilau, serbarile se fac cu public restrans. Si merita, chiar merita  tata sa-l vada. Pentru toti anii astia de sacrificiu in care el a crescut, carat  si  purtat copilul peste tot. Pare atat de ciudat in Romania ca un tata sa faca asta, de fapt asa ar trebui sa faca toti. Toti parintii, nu doar tatii.

"Vine, Mosul, Vine Mosul!" a strigat David cand l-a vazut pe omul in rosu cu barba alba intrand in sala lui de gradinita. A fost cu siguranta cel mai impresionat copil..

"Vino Mosule degraba
De cand te-asteptam sa vii
Sa golesti din sacu-ti iara
Dulciuri, carti si jucarii"

asta i-a spus Mosului. Chiar daca nu si-ar fi spus poezia, simplu fapt ca am ajuns aici, la un trimestru de gradinita de masa fara insotitor e o mare victorie!

David, Moni, tata si mama! Si "tanti doamna" careia David ii spune acum "doamna ducatoale" Cu totii muncim din greu pentru prezent si viitor: al lui David.

Mosul a venit si acasa.

"Vobim cu ololo, mama!"
David, Mosul te aude si nu vine daca vorbesti asa!"

Dar a venit, o fi surd batranelul :)))

Pai merita totusi baiatul, a fost si la colindat. Am constatat cu surprindere pe micile inregistrari de la serbare ca David al nostru canta "Astazi s-a nascut Hristos" si "Linu-i lin" Asa ca nu s-a facut de ras la cei doi vecini la care a colindat.

Intamplarile pe care le traim de o vreme incoace pareau acum doi ani doar niste vise frumoase. La asta visam cu ochii deschisi in lungile mele drumuri de Gilau-Cluj si retur.

Astazi David traieste tot mai mult alaturi de noi si in lumea noastra. Incet, incet ne descopera si noi pe el. Ne iubim tot mai mult iar asta e ceea ce conteaza cel mai mult.

Craciun Fericit alaturi de cei dragi si un An Nou plin de speranta!








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu